File de istorie: 23 august 1939 și 24 august 1944

Probabil că mulţi români de pe malul drept al Prutului privesc evenimentele din 23 august 1939 și 24 august 1944 doar din perspectiva unor date istorice, fiind mult mai importantă data de 23 august 1944, zi în care Regele Mihai l-a demis și arestat pe generalul Ion Antonescu. Pentru Chișinău însă, aceste două zile – 23 și 24 august - trezesc și acum, la 80 și 75 de ani de la acele evenimente istorice, emoții și dispute.

0
239

Cu cât mai mult ne apropiem an de an de aceste zile, 23 august 1939 și 24 august 1944, oamenii simpli dezbat continuu pe rețelele de socializare subiectul legat de semnarea pactului Ribbetrop – Molotov din 23 august 1939 și protocolul adițional secret, care a dus la anexarea Basarabiei de către Stalin și Uniunea Sovietică. Apogeul discuțiilor, an de an, este pe 24 august, zi pe care istoricii curentului moldovenismului o numesc de ”eliberare de sub ocupație fascistă”, iar populația pro-română și pro-europeană o consideră de ”ocupare a Basarabiei de către URSS”. Anul acesta nu este o excepție, mai ales că principalele figuri politice de la Chișinău se află în prima linie a acestor dezbateri asupra adevărului istoric.

Dodon se pregătește de sărbătoare pe 24 august și lansează filme de propagandă

La început de iunie, atunci când s-a născut coaliția dintre pro-europenii Maiei Sandu și ai lui Andrei Năstase cu socialiștii lui Igor Dodon, unul ditre principiile de colaborare a fost faptul că vor evita abordarea unor subiecte ideologice și geopolitice. Totuși, de câteva zile președintele pro-rus Igor Dodon a decis să deschidă unul dintre subiectele care pune pe jar societatea moldovenească și să organizeze în perioada 23-25 august mai multe evenimente „dedicate aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism”. În istoriografia sovietică, data de 24 august 1944 este cunoscută ca fiind ziua în care Armata Roșie a încheiat Operațiunea Iași-Chișinău și a ”eliberat de sub regimul fascist” Europa de Est. Istoricii români vorbesc despre 24 august 1944 ca fiind începutul ocupației sovietice în Basarabia, care s-a întins până la destrămarea URSS în 1991.

La președinție s-a făcut deja și scenariul acestor zile: „Conform planului de activităţi, cele mai multe evenimente vor avea loc în ziua de 24 august, atunci cînd se împlinesc 75 de ani de la eliberarea Chişinăului în cadrul Operaţiunii Iaşi-Chişinău. În această zi va avea loc tradiţionala depunere de flori la Complexul Memorial „Eternitate”, ulterior se va desfăşura o ceremonie de comemorare la Complexul Memorial „Capul de Pod Şerpeni””, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.

Președintele moldovean susține că pe 24 august „evenimentele din ziua respectivă vor finaliza prin prezentarea în premieră a filmului documentar „Operaţiunea Iaşi-Chişinău. Istoria Moldovei”, realizat sub egida preşedintelui şi un concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale”. Dacă e să judecăm după istoria altor filme lansate de Igor Dodon în acești ani, acesta nu va fi altceva decât o nouă mostră de propagandă în stil sovietic, menit să propage o pseudo-istorie a evenimentelor istorice.

Guvernul de la Chișinău a decis să comemoreze victimele regimurilor totalitare

Fără să vină cu o reacție la zilele de sărbătoare organizate de Igor Dodon și ce urmează a avea loc la sfârșitul acestei săptămâni, premierul Maia Sandu a decis să instituie Ziua comemorării victimelor regimurilor autoritare. Aceasta urmeaza a fi marcată pe 23 august, atunci când se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului de neagresiune între Germania nazistă și Uniunea Sovietică.

Premierul a solicitat Cancelariei de Stat să pregătească o Hotărâre de Guvern, prin care ziua de 23 august va fi declarată Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Oficialii au explicat că gestul este în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 2009, prin care solicită instituirea unei asemenea zile, și cu Declarația Parlamentului European din 2008, prin care ziua de 23 august a fost proclamată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului. Totodată, Maia Sandu a cerut ca pe 23 august, la ora 20.00, să se ţină un minut de reculegere în acest context. 

Guvernul Republicii Moldova condamnă toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului, recunoaște suferințele tuturor victimelor regimurilor totalitare și autoritare și declară că pacea și reconcilierea, bazată pe păstrarea memoriei victimelor, democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă unicul model de dezvoltare pe care îl va urma”, scrie în comunicatul de presă difuzat de guvern.

De altfel, în primăvara acestui an, la 80 de ani de la evenimentele din 1939, istoricii ruși au publicat pentru prima dată originalul documentului prin care Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat un act de neagresiune și au împărțit sferele de influență în Europa de Est. România și Polonia au fost primele țări care au suferit de pe urma înțelegerilor dintre Stalin și Hitler.

România nu a avut nicio reacție la promovarea unei istorii false despre 23-24 august 1944

Bucureștiul, nici de această dată, nu a avut o reacție vizavi de sărbătoarea pe care încearcă să o instituie Igor Dodon la Chișinău privind evenimentele care s-au petrecut la 24 august 1944 și prin care acesta încearcă să propage un fals istoric despre rolul României în acele zile istorice și denigrează amintirea ostașilor români care au luptat în acel război. Nimeni nu a fost delegat la Chișinău și nu se vorbește despre rolul Regelui Mihai, care prin arestarea generalului Ion Antonescu la 23 august 1944, a dus de fapt la scurtarea războiului în Europa și la capitularea Germaniei lui Hitler. Tot ce rămâne în spațiul public moldovenesc sunt filmele propagandistice finațate de Moscova a lui Igor Dodon și câteva voci abia auzite pe ici pe colo ale istoricilor moldoveni care încearcă să se opună acestei propagande. Ne întrebăm doar, oare de ce România lasă propaganda rusă să o calomnieze și după 75 de ani de la acele evenimente?

0 0 votes
Article Rating


Articolul precedentÎn bucătărie cu prof. dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase
Articolul următor[75 de ani] August 1944 – Iaşul la răscruce de istorie-ARMATA RUSA OPRITA LA TG. FRUMOS
Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments