Meleșcanu a fost votat în turul 2 de 73 de senatori, în timp ce Alina Gorghiu a obținut 59 de voturi.
Preşedintele Senatului a fost ales în al doilea tur de scrutin, dintre Teodor Meleşcanu şi Alina Gorghiu, pentru că niciunul dintre candidaţi nu a întrunit de prima dată majoritatea voturilor celor prezenţi.
La primul vot, senatorul Teodor Meleşcanu (susţinut de PSD) a obţinut 67 voturi “pentru”, Alina Gorghiu (PNL) – 49 şi Ion Popa (ALDE) – 13.
Au votat 134 de senatori, dar erau necesare 68 de voturi pentru ca președintele Senatului să fie ales din primul tur.
Conform art. 23 din Regulament a fost organizat un al 2-lea tur de scrutin între Teodor Meleșcanu și Alina Gorghiu.
Teodor Meleşcanu a fost propus la preşedinţia Senatului din partea PSD, însă candidatura a fost contestată de ALDE şi PNL în plen, care au susţinut că se încalcă regulamentul, deoarece fiecare grup parlamentar are dreptul la o singură nominalizare.
Astfel, Meleșcanu face parte din ALDE, dar a fost propus de PSD, în timp ce grupul ALDE condus de Tăriceanu l-a propus și l-a susținut pe Ion Popa.
De asemenea, PNL a propus-o la președinția Senatului pe Alina Gorghiu.
În timpul dezbaterilor, PSD a vrut să treacă rapid la vot, însă Alina Gorghiu (PNL) a cerut să îşi susţină candidatura de la tribună. După 2 minute, preşedintele de şedinţă, Şerban Valeca, i-a tăiat microfonul. Ulterior, a spus că îi mai acordă 30 de secunde.
Senatorii UDMR au anunțat că o susțin pe Alina Gorghiu pentru preşedinţia Senatului, poziţia Uniunii fiind aceea că trebuie depusă cât mai repede moţiunea de cenzură.
ALDE a decis deja că oricine dintre rândurile lor care va acceptă o funcție propusă de PSD, va fi exclus automat din partid.
Tăriceanu a susţinut că propunerea PSD pentru preşedinţia Senatului încalcă Regulamentul
Liderul grupului senatorial al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat marţi că propunerea făcută de PSD pentru funcţia de preşedinte al Senatului, Teodor Meleşcanu, încalcă Regulamentul Camerei superioare a Parlamentului.
După ce grupul parlamentar al PSD l-a propus drept candidat pentru funcţia de preşedinte al Senatului pe Teodor Meleşcanu, Tăriceanu a spus că această propunere încalcă Regulamentul.
“Avem o problemă procedurală foarte serioasă, întrucât Regulamentul Senatului prevede clar că alegerea preşedintelui se face pe baza propunerilor înaintate de grupurile parlamentare, câte o propunere de fiecare grup. Vreau să luaţi act că grupul ALDE îşi exercită dreptul de a avea propria propunere pe care o vom face în persoana lui Ion Popa, nu pot să existe două propuneri din partea aceluiaşi grup.
Domnul senator Meleşcanu, pe care dumneavoastră îl propuneţi, poate să fie candidatul dumneavoastră cu condiţia să nu facă parte din grupul ALDE, pentru că altfel se încalcă prevederea Regulamentară potrivit căreia fiecare grup face o singură propunere. Din partea grupului ALDE nu pot exista două propuneri, ci una singură, vă rog să luaţi act de acest lucru”, a spus Tăriceanu în plenul Senatului, potrivit Agerpres.
Senatorul PNL Iulia Scîntei le-a cerut celor de la PSD să îşi desemneze un candidat din propriul grup.
Război între taberele ALDE și PSD
Bătălia pentru șefia Senatului întețește războiul dintre PSD și ALDE, în condițiile în care s-au purtat discuții aprinse în ambele tabere.
Nu votul pentru șefia Senatului este cel mai important, ci viitorul vot din Parlament pentru restructurarea Guvernului cu care va veni Viorica Dăncilă, precum și următoarea moțiune de cenzură.
Astfel, alegerea noului președinte al Senatului a fost un adevărat test parlamentar pentru PSD.
Liderii PSD vor să racoleze de la ALDE mai mulți parlamentari, pentru a-și construi această majoritate parlamentară.
Meleşcanu: Aduceţi-vă aminte că domnul Tăriceanu a fost propus de către grupul PSD şi ales preşedintele Senatului
Înainte de votul din Senat, senatorul Teodor Meleşcanu le-a adus aminte jurnaliștilor că liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost propus de către grupul PSD la şefia Senatului şi ales preşedintele acestui for legislativ.
“Nu e vorba de nicio afiliere, aduceţi-vă doar aminte că domnul Tăriceanu a fost propus de către grupul PSD şi ales preşedintele Senatului, în 2016, şi vă rog să vă aduceţi de asemenea aminte că, atunci când şi-a dat demisia domnul Antonescu, domnul Tăriceanu a fost propus de către PSD, dânsul fiind la liberali, şi a ocupat funcţia de preşedinte al Senatului”, a spus Meleşcanu, la Senat, întrebat dacă un grup parlamentar, ALDE, poate avea doi candidaţi şi dacă se va afilia grupului PSD.
Meleşcanu a menţionat că nu a mai vorbit despre candidatura sa la şefia Senatului cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, şi că rămâne candidat susţinut de PSD.
Întrebat dacă îşi asumă excluderea din ALDE mergând mai departe cu candidatura susţinută de PSD, Meleşcanu a spus: “Să vedem ce se întâmplă în sală, care va fi rezultatul votului”.
Cum este ales președintele Senatului
Potrivit regulamentului Senatului, preşedintele este ales prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordinea descrescătoare a mărimii grupului parlamentar, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de liderii grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.
Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul majorităţii senatorilor prezenţi.
Preşedintele Senatului convoacă sesiuni ordinare şi extraordinare, conduce lucrările camerei şi asigură respectarea ordinii de zi, acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, explică şi anunţă rezultatul votului, convoacă şi conduce lucrările Biroului permanent.
De asemenea, preşedintele reprezintă Senatul în relaţiile cu preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul, Curtea Constituţională, precum şi cu alte autorităţi şi instituţii interne sau internaţionale.
Un alt atribut important al preşedintelui Senatului este sesizarea Curţii Constituţionale înainte de promulgarea legilor cu privire la constituţionalitatea tratatelor, la constituţionalitatea regulamentelor Parlamentului sau la conflictele juridice de natură constituţională între autorităţile publice.
Nu în ultimul rând, preşedintele acestei camere asigură interimatul funcţiei de preşedinte al României, dacă această funcţie devine vacantă, dacă preşedintele este suspendat sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile (art. 38 din Regulament).
