„S-a prabusit practic intreg esafodajul acuzatiilor,” conchid judecatorii.
Anularea acestor probe a fost facuta in baza deciziilor Curtii Constitutionale (cele mai cunoscute fiind 51/2016, 302/2017, 685/2018 si 26/2019) care au scos serviciile secrete din anchete si au stabilit ca actele de urmarire penala realizate de acestea in dosarele aflate pe rolul instantelor sunt lovite de nulitate absoluta.
Deciziile au fost mediatizate dupa ce in baza lor au fost anulate probele stranse de SRI in dosarele de mare coruptie.
Potrivit Curtii de Apel Cluj, aceste decizii se aplica si in cazul DGPI (care a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri – DIPI sau DGIPI – n.red.), „care este o structura specializata a Ministerului Administratiei si de Interne ce desfasoara activitati de informatii, contrainformatii si securitate, activitatea acesteia fiind supusa controlului parlamentar, prin comisii de specialitate.”
Judecatorii arata ca ofiterii si agentii din cadrul DGPI, chiar daca fac parte dintr-o structura a MAI, nu au calitatea de organe de cercetare penala, nici macar speciale, calitate care sa le confere abilitarea legala de a efectua procedee probatorii.
Instanta a explicat ca DGPI are rolul de autoritate informativa departamentala si reprezinta o parte componenta a Comunitatii Nationale de Informatii a Romaniei, fiind desemnata in acest scop prin Hotararea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nr. 146/2005.
„Efectele faptului ca un organ necompetent a participat la efectuarea actelor de urmarire penala (interceptari si inregistrari ale convorbirilor telefonice, efectuarea de filaje si inregistrarea unor imagini ca urmare a autorizarii de catre judecator, la solicitarea procurorului – adevarate procedee probatorii) se produc si in prezenta cauza, fiind afectate de nulitate absoluta,” motiveaza Curtea de Apel Cluj.
Achitare dupa condamnare
Decizia definitiva de achitare a fost data de judecatorii Adina Daria Lupea si Vasile Goja de la Curtea de Apel Cluj.
In acest caz au fost trimisi in judecata, in 2011, cinci politisti de la Transporturi Feroviare Jibou si 18 angajati ai Statiei CFR din localitate pentru furtul a mii de litri de motorina din locomotivele ce stationau in Gara Jibou.
Anchetatorii precizau ca, in perioada februarie-mai 2010, CFR Calatori a fost prejudiciata cu 14.612 litri de motorina si 180 de litri de ulei din locomotivele ce stationau in Gara Jibou.
Mecanicii sustrageau intre 20 si 200 de litri de motorina la sosirea din fiecare cursa, din care dadeau politistilor intre 5-10 litri ca mita, plus o alta cantitate contra cost, insa la preturi sub cele de la pompa, pentru ca acestia sa nu constate infractiunile savarsite de catre ceferisti. La randul lor, politistii vindeau motorina soferilor din zona interesati.
In prima instanta, cinci dintre inculpati au fost trimisi dupa gratii, 17 au primit pedepse cu suspendare, iar unul – amenda administrativa, pentru delapidare in forma continuata, dare si luare de mita. In urma recursului, toti au fost achitati.
Decizia definitiva de achitare a fost contestata de procurori printr-o cale extraordinara de atac – contestatie in anulare, potrivit portalului instantelor.
Interceptarile facute cu ajutorul SRI, anulate
Curtea de Apel Cluj a anulat toate interceptarile telefonice realizate in acest caz de DGPI cu ajutorul SRI. Interceptarile si inregistrarile convorbirilor telefonice au fost realizate in baza protocolului semnat de Parchetul General cu SRI. Acest lucru ar reiesi din documentele transmise instantei de DGPI si SRI.
„Este astfel evident ca procedeele probatorii constand in efectuarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice au fost efectuate in prezenta cauza de DGPI – SIPI Salaj (sectiile judetene se numesc Serviciul de Informatii si Protectie Interna – n.red.), impreuna cu SRI, care a activat functia de export pentru tintele interceptate.
O astfel de colaborare dintre DGPI si SRI (adica intre doua organe de informatii, fara nicio competenta functionala si materiala atribuita de legiuitor in efectuarea de acte de urmarire penala – procedee probatorii si obtinerea de mijloace de proba) s-a realizat in baza Protocolului nr.00750 din 4 februarie 2009 incheiat intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii, precum si in baza altor protocoale (incheiate intre cele doua organe de informatii), ” explica Curtea de Apel Cluj.
„S-a prabusit practic intreg esafodajul acuzatiilor”
Curtea de Apel Cluj a aratat ca Tribunalul Salaj, care initial a dat condamnari in acest caz, a dat sentinta bazandu-se in principal si in proportie covarsitoare pe convorbirile telefonice existente la dosarul cauzei, pe care le-a considerat ca fiind probe legal administrate.
„Retinandu-se de catre Curte nelegala administrare a mijloacelor de proba constand in procesele verbale de redare a interceptarilor telefonice si filaje si apreciind ca acestea sunt lovite de nulitate absoluta, intrucat au fost administrate de un organ de cercetare penala necompetent, s-a prabusit practic intreg esafodajul acuzatiilor, aspect care a facut inutila in final examinarea solicitarii aparatorilor in sensul de a se dispune schimbarea unor incadrari juridice sau examinarea incidentei institutiei prescriptiei raspunderii penale„, explica instanta.
Curtea i-a mai criticat pe procurori pentru ca, desi au supravegheat si monitorizat intreaga grupare timp de mai mult de 4 luni, „organele de urmarire penala nu au efectuat niciun flagrant, mijloc de proba care ar fi fost de necontestat si care ar fi fost de natura sa sustina, intr-o oarecare masura, acuzatiile aduse.”
Instabilitatea legislativa
Ca un ultim aspect, Curtea a constatat ca, in cauza, chiar daca a existat o durata indelungata a procedurilor (circa 9 ani), aceasta nu a fost neaparat determinata de culpa organelor judiciare nationale, avand in vedere modificarile legislative survenite in decursul acestor ani, precum si complexitatea cauzei determinata de numarul mare de inculpati si de necesitatea reluarii judecatii in prima instanta de catre Tribunalul Salaj.
Judecatorii vorbesc despre o instabilitate legislativa creata de catre legiuitor, care a fost „corectata” de CCR.
„De asemenea, desi in cauza au fost pronuntate anterior doua solutii de condamnare (Tribunalul Salaj a decis de doua ori condamnari in acest caz, dar prima sentinta a fost trimisa la rejudecare – n.red.), evident diametral opuse fata de solutia pronuntata de Curte in prezenta decizie, instanta de control judiciar apreciaza ca aceste solutii diferite au fost in mare parte determinate de instabilitatea legislativa creata de catre legiuitor, lacuna care a determinat in toata aceasta perioada de timp necesitatea interventiei Curtii Constitutionale in vederea corectarii acelor norme procedurale care nu au fost edictate astfel incat sa garanteze dreptul la un proces echitabil al inculpatilor”, mai explica Curtea de Apel Cluj.
Potrivit judecatorilor Adina Lupea si Vasile Goja: „Corectiile aduse de catre instanta de contencios constitutional Codului de procedura penala, in sensul deciziilor amintite in preambulul prezentei, nu au fost nici pana in prezent transpuse de catre legiuitor in norme care sa corespunda exigentelor statuate de catre Curtea Constitutionala si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.”
