În cartea ”Ceaușismul. România între anii 1965 și 1989“, jurnalistul Şerban Orescu susține că numele său face trimitere la eroina Zoia Kosmodemianskaia, însă numele ei a fost schimbat în ”Zoe”: ”Procesul derusificării a fost ilustrat chiar în familia lui Nicolae Ceaușescu; numele rusesc Zoia a fost modificat – fără intervenția stării civile – în românescul Zoe“.
Zoia făcut Liceul nr. 24, actualul Jean Monnet, și Facultatea de Matematică, pe care a absolvit-o în 1971. Intrase fără examen, pentru că avea medie mare în liceu. Se pare că ar fi vrut să studieze regie de teatru sau film, dar Elena Ceaușescu s-a împotrivit fără drept de apel: ”A fost de-ajuns o Lica Gheorghiu în țara asta”, ar fi Elena, făcând trimitere la lipsa de talent a fiicei lui Gheorghiu-Dej.
”În Universitate, Zoe legase prietenii deosebite, atrăgând un cerc de tineri inteligenți, cultivați și nonconformiști. Printre ei, fata lui Ceaușescu voia să se piardă și totodată să se regăsească pe sine“, arată Lavinia Betea în cartea ”Viața lui Ceaușescu. Tiranul“.
Zoia a absolvit cu media 9,75 și a promovat examenul de diplomă cu 10. A obținut titlul de doctor în matematică la Universitatea din București cu teza ”On Intertwining Dilations“, a publicat mai multe lucrări, dintre care 22 sunt înregistrate în baza de date a American Mathematical Society. A fost asistent universitar la Facultatea de Matematică și apoi cercetător la Institutul de Matematică. Din ’75, după ce institutul a fost desființat, a ajuns director la Institutul pentru Creație Ştiințifică și Tehnică (INCREST), unde a rămas până în 1989. Zoia n-a avut funcții politice în timpul regimului comunist.
Iubirile Zoiei Ceaușescu
Cea mai celebră aventură a Zoiei Ceaușescu a fost cea cu Petre Roman, viitorul premier al României. Această relație a fost relatată de Ion Mihai Pacepa și de Nicolae Pleșită, fiind confirmată apoi de alte persoane, între care și de șeful pazei sale, colonelul de Securitate Dumitru Burlan. Petre Roman a negat însă categoric această relație, precizând că ar fi cunoscut-o în iulie 1971 la câteva luni după ce a obținut o bursă în Franța.
Colonelul de Securitate Dumitru Burlan, cel care a publicat în 2003 o carte intitulată ”După 14 ani – Sosia lui Ceaușescu se destăinuie”, și-a reamintit în urmă cu câțiva ani, pentru ziarul Adevărul, cum Zoia Ceaușescu se plimba de mână prin parcul Herăstrău – o plimbare romantică, nevinovată – cu Petre Roman. Elena Ceaușescu i-a cerut lui Burlan să o ducă în parc pentru a se convinge și ea de acea relație, spionându-și practic fiica și pe viitorul demnitar post-decembrist.
Petre era fiul lui directorului Editurii Politice, Valter Roman. Acesta din urmă a fost convocat la discuții de Elena Ceaușescu. Relația dintre cei doi tineri a fost curmată de părinți, iar lui Petre Roman i s-a aprobat plecarea la studii în Franța.
De asemenea, Dumitru Burlan a rememorat pentru Adevărul scena celebră în care Zoia a dispărut, pur și simplu, de acasă pentru că se certase cu mama ei, care se împotrivea relației cu doctorul Dan Vincze, medic ginecolog din Cluj, de care se îndrăgostise în 1972. Elena Ceușescu nu era de acord cu această relație, pe motiv că ar mai fi existat cineva de naționalitate maghiară în familie.
”Zoe își abandonase mașina la Gara de Nord și, pur și simplu, dispăruse. Era Mercedesul alb pe care i-l făcuse cadou șahul Iranului, care era foarte bun prieten cu tatăl ei, cu Nicolae Ceaușescu, cu care se vizita și de două ori pe an. Am avut ordin să o căutăm peste tot pe domnișoara Zoe. Am găsit-o la Sighetu Marmației, la o familie de prieteni. S-a dus să se plângă la acei prieteni că părinții săi nu erau de acord cu prietenia cu doctorul Vincze. Au venit acolo și Bobu, și Nicușor. Eu i-am zis lui Nicușor să-i spună că este acolo și tovarășul Mitică. Așa îmi ziceau mie. Și domnișoara Zoe le-a zis că să plece toți și să rămână doar tovarășul Mitică cu mașina. Era prin martie și urma să fie ziua dumneaei de naștere. Am stat la Casa de oaspeți și pe urmă am venit cu dumneaei cu avionul și ne-a așteptat la aeroport generalul Pleșiță, care atunci era adjunctul ministrului”, a povestit Dumitru Burlan.
Zoia și Mircea Oprean, idila de la malul mării
După acest episod, au urmat mai multe relații pasagere, cu ziaristul Mihai Matei, cu scriitorul Petru Popescu, însă nici acești bărbați nu au fost agreați de familia Ceaușescu. În 1980, Zoia l-a cunoscut pe Mircea Oprean, inginer din Sibiu și cadru universitar la Politehnică. Bărbatul avea dosar bun. ”Se poartă frumos și nu se atinge de băutură“, l-a lăudat Elena traducătoarei sale de engleză.
Reținut după Revoluție, Mircea Oprean a povestit anchetatorilor, la 16 ianuarie 1990, cum s-a cunoscut cu fiica Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu, în vara anului 1980.
”La sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, când mă aflam în vacanță pe litoral, la Eforie Nord, Zoia era la Neptun cu ocazia unei conferințe internaționale de matematică. A mers la Neptun cu un prieten, Dodu Petrescu, văr cu Zoia. Dodu a sunat-o pe Zoia și a spus că se află la Neptun și a invitat-o la o cafea. Ne-am întâlnit pe terasa restaurantului Internațional în cursul după-amiezii. Din prezentarea făcută nu am aflat și nu știam despre Zoia decât că este verișoara lui Dodu. Abia spre sfârșitul întâlnirii, în cursul serii, mi-am dat seama că este Zoia Ceaușescu”, a rememorat cel care avea să devină ginerele cuplului dictatorial trei ani mai târziu, în aprilie 1983.
”Ne-am mai întâlnit tot la Neptun, de circa două sau trei ori. La aproape o lună după ce ne-am întors în București, am primit un telefon de la Zoia, după care am făcut o plimbare împreună cu Dodu, la Snagov”, și-a amintit Mircea Oprean despre primele momente ale relației sale cu Zoia.
Ulterior, lucrurile s-au complicat, dar, ca în orice poveste de dragoste cu happy-end, a urmat o nuntă ca-n povești.
”Ne-am mai văzut de câteva ori în acel an și am mai vorbit la telefon, după circa cinci-șase luni n-am vorbit și nici nu ne-am văzut. Am reluat apoi convorbirile telefonice și întâlnirile la inițiativa Zoiei. Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu-ne unul de celălalt și în final ne-am căsătorit”, a mai spus Oprean.
Anchetată pentru subminarea economiei naționale
În timpul Revoluției din 1989, Zoia a fost reținută împreună cu frații săi, Nicu și Valentin Ceaușescu, și anchetată pentru subminarea economiei naționale, ulterior ei fiind cercetați în stare de libertate. Zoia a fost reținută inițial pe 24 decembrie 1989, în complexul Primăverii, în casa bunicii din partea mamei, Alexandrina Petrescu. A fost trimisă la o unitate militară din București, la Antiaeriană. Acolo era pe 25 decembrie, când a auzit că părinții ei au fost executați. A rămas în închisoare până la 18 august 1990. La începutul lunii ianuarie 1990 a fost reținut și soțul ei, Mircea Opran, profesor universitar la Universitatea Politehnică, care a fost ținut în închisoare până pe data de 8 august 1990. Zoia a fost scoasă de sub acuzare în 1996.
După Revoluție, Zoia și Mircea Opran au fost apoi evacuați din vila în care locuiau. A urmat o perioadă în care cei doi au fost nevoiți să stea la prieteni sau pe la rude. Fiica soților Ceaușescu a făcut demersuri pentru a se reîntoarce la INCREST, însă a fost refuzată de conducerea de atunci a institutului. Zoia a dat în judecată instituția, dar procesul nu a fost încheiat. Într-un final, a decis să înceteze lupta și să se pensioneze.
Zoia și Valentin Ceaușescu, la înmormântarea fratelui lor, Nicu – Cimitirul Ghencea, 29 septembrie 1996 (Foto: Arhiva Adevărul)
După eliberare, Zoia Ceaușescu a dus o existență retrasă, ferindu-se aproape complet de presă. Mai mult s-a auzit despre ea în ultimii trei ani de viață, când a acționat în justiție statul român pentru recuperarea unor cărți, tablouri și bijuterii confiscate în 1989, respectiv pentru deshumarea părinților. A reușit să recupereze patru bijuterii de aur, tablouri ajunse la Muzeul Național de Artă sau cărți rare intrate în patrimoniul Bibliotecii Naționale. A murit pe 20 noiembrie 2006, în jurul orei 4.00. Un cancer la plămâni, care nu se mai putea opera. Avea 57 de ani și era fumătoare înrăită. Ceremonia funerară a fost modestă. Zoia Ceaușescu a fost incinerată la Crematoriul ”Cenușa“.
