Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: ”Electoratul pare capabil să judece o candidatură feminină pornind de la meritele și proiectele candidatei”.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: ”Cea mai mare vânzoleală va fi în primul tur, pentru că bătălia se dă între piticii de lângă uriașul Iohannis”
- Avem, din nou, ca și în 2014, un număr foarte mare de candidaturi (14). De ce credeți că această funcție este atât de atractivă?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Desigur că funcția este atractivă, dar avem mulți candidați care nu țintesc neapărat victoria. Unii își doresc menținerea partidului în centrul scenei politice, propunându-și obiective mai puțin ambițioase, cum ar fi intrarea în turul secund, depășirea unui plafon de voturi (spre exemplu, nivelul partidului în sondajele de opinie) sau lansarea unui partid ca nou „produs politic”. Printre independenți există, cred, persoane care încearcă să se afirme pentru a-și putea urmări alte obiective, politice sau nu, în viitor. De altfel, comedia semnăturilor ne arată că există oameni care vor neapărat să-și vadă numele pe listă, chiar dacă nu vor obține voturi.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Explicația numărului mare de candidaturi nu este atractivitatea funcției și să nu credem că în afară de primii cinci candidați clasați în sondaje până acum toți ceilalți sunt convinși de șansa lor de a intra în turul doi. În spatele fiecărei candidaturi fără șanse sunt motive diverse. Un prim motiv este acela al ruperii unor voturi din capitalul electoral al candidaților cu șanse; este categoria candidaților aflați în slujba unora dintre primii clasați. Un al doilea motiv este ieșirea la tribună pentru notorietate, pentru realizarea unui mic capital electoral necesar negocierii unor poziții pe listele de la viitoarele alegeri parlamentare; în acest caz avem categoria candidaților pragmatici, ce strâng voturi pentru următoarea mișcare. Un al treilea motiv este menținerea în atenția publică a formațiunii politice căreia îi aparțin și atragerea unui capital electoral cu care aceasta să negocieze susținerea unuia dintre candidații ce vor intra în turul doi; este categoria celor aflați în serviciul partidului. Un al patrulea motiv este de natură medicală; o categorie căreia îi urăm sănătate.
- Există candidați care au ”furat” startul campaniei electorale. Va fi acesta un câștig pentru ei? În ce fel?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: România este într-o campanie electorală permanentă, ceea ce se întâmplă și în alte democrații. Nu cred că putem vorbi de vreun avantaj suplimentar al candidaților care au luat startul mai devreme.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Depinde de candidat. Există în rândul consilierilor de campanie convingerea că „a fura startul” este un avantaj, însă acest lucru este valabil pentru candidații cu mai puțină notorietate, pentru că au ocazia să vorbească înainte de a intra în cursă vocile cu greutate, care îi acoperă. Apoi, important este ce faci cu avantajul intrării în cursă mai devreme. Degeaba intri primul în cursă dacă spui prostii sau dacă nu convingi.
- Precedentele campanii electorale nu au fost lipsite de atacuri la persoană. Cum credeți că se va desfășura actuala campanie electorală?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Probabil că atacurile la persoană nu vor lipsi, însă ar fi de așteptat ca ele să nu conteze foarte mult în ecuația votului. Societatea este polarizată, astfel că șarjele de ultimă oră (inclusiv binecunoscutele „dezvăluiri” de campanie) vor avea efecte minore. Totuși, presa arondată diverselor tabere va conține destule asemenea atacuri, iar rețelele sociale vor deveni, pe alocuri, insuportabile. Să sperăm că vom avea parte și de atacuri viguroase, dar corecte, la ideile și propunerile de politică publică ale adversarilor.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Cred că va fi la fel ca precedentele. Dacă ne uităm pe rețelele de interacțiune socială constatăm din partea militanților diverșilor candidați mesaje violente, cu jigniri la adresa preopinenților. Și, din păcate, chiar din partea celor ce susțin formațiuni care pretind că aduc în viața politică oameni noi și un nou mod de a face politică. Din păcate, constatăm că au oameni noi cu obiceiuri vechi.
- Construiți profilul președintelui ideal din calitățile candidaților actuali.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nu există „președinte ideal”, dar fiecare dintre noi se poate gândi la o combinație particulară de calități (și defecte!) care să contribuie la succesul viitorului mandat. O posibilă combinație între primii clasați în sondaje ar fi următoarea: calmul domnului Iohannis, versatilitatea domnului Diaconu, ambiția domnului Barna, perseverența doamnei Dăncilă, eleganța domnului Paleologu. Am încercat, dincolo de părerile și preferințele mele, să identific câte o calitate – și una singură – a fiecăruia. Așa cum se vede, a ieșit un portret vag și nesatisfăcător. Dacă ar exista un asemenea candidat, m-aș gândi de două ori înainte să-l votez.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Nu există așa ceva. Fiecare își proiectează un model de candidat după cunoștințele, convingerile și aspirațiile sale. Față de acest model pe care și-l proiectează, votantul îi compară pe candidați și îl alege pe cel ce se apropie cel mai mult de modelul său. Iar dacă am face un exercițiu de imaginație astfel încât să construim în maniera lui Frankenstein un președinte din calitățile candidaților, cred că ar ieși ori un monstru, ori ceva de tot râsul. Cum poți să pui la un loc cultura și elocința lui Theodor Paleologu cu analfabetismul doamnei Dăncilă? Sau cum pot sta la un loc logoreea tribalistă a lui Mircea Diaconu cu tăcerea lui Klaus Iohannis?
- Care credeți că va fi procentul celor care vor merge la vot? Motivați.
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Nivelul prezenței este greu de anticipat, dar cred că nu se va atinge procentul din 26 mai, deși consultarea este mult mai importantă. Atunci a fost o explozie de furie, acum energia protestului s-a diminuat. Mă aștept la o rată de participare în jur de 40 la sută, cu o scădere a implicării românilor din diaspora și din marile orașe.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Îmi este greu să estimez acum. Pentru români, alegerile prezidențiale au avut întotdeauna o miză mare. Totuși, există o diferență specifică a acestor alegeri față de precedentele. La prezidențialele de acum nu mai avem un pericol care să scoată lumea la vot. Nu trebuie să ne punem la adăpost nici de Iliescu, nici de Vadim Tudor, nici de Năstase, nici de baronii din spatele lui Geoană, nici de Ponta. Cea mai mare vânzoleală va fi în primul tur, pentru că bătălia se dă între piticii de lângă uriașul Iohannis. Cel puțin asta ne arată sondajele acum. Faptul că Președintele stă atât de bine în sondaje crează impresia că jocurile sunt făcute, fapt ce poate demobiliza o parte a electoratului. De asemenea, lipsa de implicare a unor baroni PSD, nemulțumiți de situația din partid și de candidat, este iar un element de demobilizare. Din aceste motive, cred că nu va fi o mare mobilizare la vot.
- Cine credeți că va ajunge în turul doi al alegerilor?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Domnul Iohannis va fi unul dintre competitori, dar nu cred că se pot face prognoze în privința viitorului său adversar. Mă aștept, însă, ca acesta să nu vină dintr-o tabără adiacentă președintelui în funcție, ci mai degrabă dintr-una adversă. Cu alte cuvinte, cred că doamna Dăncilă sau domnul Diaconu au șanse mai mari decât domnii Barna sau Paleologu. Electoratul vechii majorități s-a restrâns și a intervenit o evidentă demoralizare, însă el există. Să vedem, însă, cum se vor reflecta scindările Dăncilă-Diaconu, respectiv Iohannis-Barna-Paleologu.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Sunt câteva variabile. În primul rând, este moțiunea de cenzură depusă de PNL. Dacă aceasta va trece, cred că vom asista la o retragere a Vioricăi Dăncilă din cursă și la sprijinirea de către PSD a lui Mircea Diaconu. În cel mai recent sondaj IMAS, Diaconu se află pe locul al II-lea, cu 16,6 %, iar Dăncilă, pe locul al IV-lea, cu 12,4 %. Chiar și dacă moțiunea nu trece, cred că singura șansă a PSD de a avea un candidat în turul al II-lea este retragerea Vioricăi Dăncilă și susținerea lui Diaconu. Nu văd de ce nu s-ar produce această mișcare. Nu trebuie ignorată infrastructura politică a PSD și dorința acestui partid de a intra în al doilea tur, pentru a-și menține statutul de partid puternic. După cum stă situația acum, cred că vom avea un tur doi Iohannis-Diaconu. Dar, până la alegeri mai este timp. De remarcat este faptul că, în afară de Iohannis, căruia acum i-ar lipsi doar 5 % pentru a câștiga din primul tur, următorii 3 candidați (Diaconu, Dăncilă și Barna) au scoruri destul de strânse, iar Paleologu, intrat târziu în cursă, are timp să îi ajungă din urmă, acesta rupând mai ales din electoratul lui Barna. Așa se și explică faptul că militanții USR-PLUS îl atacă furibund pe rețelele de interacțiune socială.
- În cazul unui eșec al candidatului PNL și/sau PSD, care va fi efectul?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Dacă atât domnul Iohannis cât și doamna Dăncilă vor fi învinși, am avea parte de o resetare semnificativă a sistemului, înainte de anul electoral 2020. Ambele partide vechi – PNL și PSD – ar intra în criză și ar fi obligate să-și restructureze leadership-ul. Alegerile de anul viitor ar deveni pasionante, cu deschiderea unor noi posibilități de coaliție, poate și a unor noi orizonturi de guvernare. Dacă doar unul dintre acești doi candidați va pierde, nu ar trebui să ne așteptăm la schimbări semnificative – desigur, în afara inerentei marginalizări în cadrul propriului partid. Evident, procesul ar fi mult mai dramatic în PNL, dacă domnul Iohannis ar fi învins. Pe de altă parte, în PSD o înfrângere a doamnei Dăncilă în fața domnului Iohannis ar fi oarecum suportabilă – mult mai suportabilă decât dacă viitorul președinte s-ar numi Dan Barna sau Mircea Diaconu.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Nu cred că va fi un eșec al candidatului PNL. Iar eșecul candidatului PSD este clar conturat de pe acum. După alegeri, vom avea un nou guvern, care va avea ingrata sarcină de a repara toate boacănele actualei coaliții și care se va umple de oprobriu așa cum a pățit guvernul Boc după ce Tăriceanu a „pârjolit” visteria și a plecat liniștit în opoziție, ca acum. Istoria se va repeta.
- Este pregătit electoratul român pentru o femeie președinte?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Cred că da. Electoratul pare capabil să judece o candidatură feminină pornind de la meritele și proiectele candidatei.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Acest lucru, al genului, nu are nici o relevanță. Avem o femeie premier. Și? Ce mare scofală? Cel mai jenant premier din istoria postdecembristă. Dacă la această femeie vă referiți, atunci spun că electoratul român nu este pregătit pentru așa ceva.
- Ce urmăresc să obțină de pe urma acestei campanii prezidențiale candidați precum Alexandru Cumpănașu, Mircea Diaconu, Ramona Bruynseels, Cătălin Ivan sau Ninel Peia?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Într-o anumită măsură, răspunsul la prima întrebare atinge și această temă. Cred că domnul Mircea Diaconu se află într-o altă categorie în raport cu celelalte nume menționate: are notorietate, are sprijinul oficial al unei alianțe politice, are capacitatea de a mobiliza electoratul „Antena 3”. Doamna Bruynseels pare a fi un candidat-test pentru gruparea domnului Dan Voiculescu. Domnul Cumpănașu caută să-și tranzacționeze notorietatea și, eventual, să-și construiască un viitor politic.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: În afară de Mircea Diaconu, care are șanse să intre în turul doi, vă invit să-i încadrați pe ceilalți în categoriile despre care am vorbit mai înainte și veți afla.
- Va fi capabil viitorul președinte să aducă un echilibru pe scena politică? Va putea să aducă la aceeași masă puterea și opoziția pentru binele românilor?
Lect.univ.dr. Lucian Dîrdală: Cel mai probabil, răspunsul la această întrebare va deveni mai clar după alegerile din 2020.
Prof.univ.dr. Sorin Bocancea: Despre asta vom vorbi după alegeri.
