Comuna Prisăcani, văzută de fostul și de actualul primar. Constantin Chirilă vs Ghiorghe Stanciu

Pentru această ediție a Interviului în oglindă ne-am oprit în comuna Prisăcani, localitate pitorească de pe malul Prutului. Un fost şi actual primar, care s-au succedat la conducerea comunei în diferite perioade au acceptat să răspundă la întrebarile noastre. Din anul 1999 până în 2008, primul gospodar al localităţii a fost social-democratul Ghiorghe Stanciu. În 2008, în urma alegerilor locale, fotoliul de primar a fost ocupat de către liberalul Constantin Chirilă, dar opt ani mai târziu, în 2016, conjunctura politică și sprijinul Partidului Social Democrat l-au ajutat din nou pe Ghiorghe Stanciu să devină primar. Care este viziunea celor doi despre trecutul, prezentul și viitorul localității, citiți în rândurile care urmează.

0
1988

Constantin Chirilă: ”Administrația actuală a desființat echipa de rugby Pilierul Prisăcani. Mulți copii ce ar fi avut o șansă să se dezvolte și să aducă faimă comunei s-au trezit cu aripile frânte”.

Ghiorghe Stanciu: ”Cetățeanul este prioritatea numărul 1, ușa primarului fiind deschisă 24 de ore din 24”.

 

  1. Cum era localitatea în momentul în care ați ajuns primar?

Constantin Chirilă: M-am întors acasă ca primar ales, după 40 de ani, în 2008, la inițiativa unor consilieri ai comunei Prisăcani, hotărâți să formăm o echipă și să lucrăm împreună. Deși avea o așezare unicată, divizată de râul Prut în sate paralele – Moreni și Măcărești – atât în România, cât și în Basarabia, localitatea era în urmă în ceea ce privește dezvoltarea: fără asfalt pe DJ 249, cu ulițe de pământ, care pe timp de ploaie erau accesibile doar pentru tractoare, iar pe timp de secetă se ridicau nori de praf, iar pe câmp animalele nu aveau nici o sursă de apă. Pământurile transferate către proprietari erau lucrate doar jumătate de asociații, în timp ce restul erau lăsate pârloagă de către gospodarii bătrâni ce nu le mai puteau întreține. Tinerii nu erau antrenați în viața comunității, nefiind încurajați să se implice cu ajutorul unor proiecte europene.

Ghiorghe Stanciu: În 2016, când am preluat mandatul de primar, în comuna Prisăcani era o stare generală de nemulțumire generată de faptul că în ultimii ani nu s-a implementat niciun proiect european, iar resursele bugetare nu erau utilizate pentru dezvoltarea sustenabilă a localității.

 

  1. Ce priorități ați stabilit atunci?

Constantin Chirilă: La preluarea mandatului de primar, împreună cu echipa am trasat ca prioritate zero asfaltarea drumului județean și dezvoltarea comunității.

Ghiorghe Stanciu: Egalitatea cetățenilor față de Lege și Administrație, o deschidere către aceștia prin acordarea de timp și informații fără o agendă prestabilită. Cetățeanul este prioritatea numărul 1, ușa primarului fiind deschisă 24 de ore din 24.

  1. Care sunt proiectele realizate în timpul mandatului dumneavoastră?

Constantin Chirilă: Menționez asfaltarea drumului DJ249, în 2008, pe o distanță de 6,5 km din satul Moreni, până în centrul comunei, în dreptul Primăriei, aducțiune de apă potabilă pe toate străzile satelor (în perioada 2010-2016), canalizare pentru satele Moreni și Prisăcani pe o distanță de 8 kilometri cu stație proprie de epurare (între 2009 și 2011); iluminat public cu leduri (în 2014); 6 kilometri de alei pietonale (între 2009 și 2011); modernizare și reparație capitală a școlii gimnaziale Prisăcani și a bazei sportive a școlii (între anii 2013 și 2015); bază sportivă cu tribună de 500 de locuri și cu stadion de fotbal/rugby, handbal și tenis (în perioada 2009-2011); în anul 2016 s-a construit un monument în cinstea eroilor căzuți în cele două Războaie mondiale; s-a realizat denumirea străzilor, stema și imnul comunei (2012-2014); tinerii au fost instruiți în vederea accesării fondurilor europene, ce au ajuns la suma de 350.000 de euro (în perioada 2012-2016);  s-au scris două monografii de către fii ai satului (2011-2012).

Ghiorghe Stanciu: Sunt la al treilea mandat; în primele două mandate din perioada 1999 – 2008, am reușit să atrag fonduri guvernamentale pentru proiectul “Aducțiune de apă în comuna Prisăcani”, în valoare de un milion de euro, și fonduri europene în valoare de 2,5 milioane de euro pentru  un proiect integrat compus din canalizare cu stație de epurare, bază sportivă, alei pietonale și un parc de recreere în centrul comunei (care au fost continuate de vechea administrație). De la preluarea celui de-al treilea mandat am achiziționat un buldo-excavator prin fonduri europene; s-a extins aducțiunea de apă până la ultima locuință din comună; s-a modernizat un tronson de doi kilometri de drum sătesc (cererea fiind făcută de fosta administrație); s-au înființat două terenuri de sport în satele Moreni și Măcărești; s-au reabilitat Școala Gimnazială Prisăcani, acoperișurile la Școala Moreni, Școala Măcărești, Dispensarul de la Măcărești; s-au modernizat laboratoarele Școlii Prisăcani, 7 stații de autobuz și s-a înființat o perdea forestieră, numită Pădurea Centenară (în Anul Centenar 2018). Am răsplătit pe cei mai buni elevi din comună cu tabere tematice – Tabăra de pictură de la Valea Budului (Bacău) și Tabăra de la Academia Militară Terestră din Sibiu. De asemenea, se fac parteneriate cu copiii din Saint Pierre les Elbeauf, Franța.

  1. Ce ar mai fi de făcut în comună, din punctul dumneavoastră de vedere?

Constantin Chirilă: Comuna Prisăcani încă nu beneficiază de un Cămin Cultural, o sală de sport, drumul județean DJ 249 ar trebui asfaltat până în satul Măcărești, iar pe terenul din jurul Primăriei există un PUZ pentru un centru administrativ-economic și social pentru tineri. Un alt sector în care trebuie investite mai multe fonduri este reprezentat de copiii și tinerii care, deși sunt dotați nativ pentru sport și au rezultate bune la învățătură, nu sunt puși în valoare.

Ghiorghe Stanciu:  Există câteva proiecte începute: extinderea canalizării în toată comuna (proiect selectat pentru finanțare prin Fondul de Dezvoltare și Investiții);  modernizarea străzilor laterale și vicinale (avem două proiecte depuse pentru finanțare prin PNDL și FDI, cumulând 10,7 km); aducțiune de gaz metan (am înființat un ADI, împreuna cu 15 comune); modernizarea DJ 249 D Moreni – Grozești (va intra în licitația pentru execuție în luna noiembrie); cadastrul sistematic (o urgență pentru o evidență clară a terenurilor); un cămin cultural (proiect depus spre finanțare prin CNI); reabilitarea dispensarului comunal, înființarea mai multor locuri de recreere pentru cetățeni.

  1. Ce proiecte aveți acum în lucru?

Constantin Chirilă: În prezent continui implicarea în proiecte de dezvoltare a comunității, fiind facilitator pe KTN1 Regiunea de Nord-Est, într-un proiect privind Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți finanțat de Banca Mondială prin Ministerul Apelor și Pădurilor.

Ghiorghe Stanciu:  Extinderea aducțiunii de apă până la ultima casă din comună, construirea unei stații de compostare și ambalare a gunoiului de grajd (proiect unic pe țară, fiind semnat contractul de finanțare cu Ministerul Apelor și Pădurilor), modernizarea stațiilor de autobuz, parcuri de joacă pentru copiii din Moreni, Prisăcani și Măcărești, sistem de supraveghere video stradal și reabilitarea parchetului la Școala Măcărești sunt doar câteva proiecte aflate în lucru.

  1. Enumerați câteva puncte slabe ale comunei.

Constantin Chirilă: Vă enumăr doar câteva: investiții slabe, cu puține asociații agricole și SRL; buget local slab și prost administrat; puțini salariați și puțini pensionari cu pensii agricole; migrația tinerilor în străinătate fără motivare de întoarcere; lipsa viziunii și a atragerii de fonduri europene a administrației locale.

Ghiorghe Stanciu: Lipsa investitorilor (am concesionat trei suprafețe de teren unor investitori care au obținut finanțări de la UE în valoare de 7,5 milioane de euro, o investiție fiind deja la faza de construcție  – “O CIUPERCĂRIE”,  și se preconizează intrarea în producție); lipsa forței de muncă (persoanele apte de muncă sunt plecate); comuna nu se află pe un traseu tranzitoriu spre alte localități mai mari și de importanță economică – iată câteva puncte slabe.

  1. Cum ați sprijinit sportul în comună?

Constantin Chirilă: În cele două mandate de primar am selectat cei mai buni copii dotați fizic pentru rugby. Am început în iunie 2009 printr-o selecție realizată împreună cu o echipă formată din foști jucători de performanță: Petru Petrișor Viorel și Iulian Iftene, pentru ca să ajungem să trimitem sportivi către centrul olimpic de la Bârlad, echipe din Liga I și echipa națională de rugby. Timp de 4 ani, s-au realizat turnee de rugby la Prisăcani, cu participarea a peste 250 de copii din toată Moldova. În fiecare vară, echipa de rugby copii participa la turnee organizate la Mamaia, Gura Humorului,  Iași, Bârlad etc., şi de foarte multe ori s-a întors cu medalii de locul I. Din păcate, administrația actuală a desființat echipa de rugby Pilierul Prisăcani și a anulat  toate turneele. Mulți copii ce ar fi avut o șansă să se dezvolte și să aducă faimă comunei s-au trezit cu aripile frânte. Echipa de fotbal Prutul Prisăcani a câștigat de două ori seria a patra județeană, de două ori Turneul Prieteniei în Franța, a participat doi ani la rând la Turneul BEMOL din Republica Moldova! Acum, abia face față campionatului județean.

Ghiorghe Stanciu: Am înființat AS Prutul Prisăcani, cu statut propriu și finanțarea echipei; am construit două terenuri de sport; avem un antrenor de judo; finanțăm și întreținem Baza Sportivă în parametri funcționali.

  1. Ce avantaje au fost/sunt de pe urma înfrățirii cu localități de peste Prut?

Constantin Chirilă: Înfrățirile cu localitățile din Republica Moldova, Belgia și Franța au adus un beneficiu real în domeniile cultural (deplasări ale Ansamblului Mugurașii Prisăcani în străinătate), social (modernizarea Școlii Prieteniei Satul Nou), medical (schimb de experiență între medicii comunei și cei din orașele înfrățite, dotarea cu ambulanță și mașină de pompieri a comunei), profesionale, și, de ce nu, a parteneriatelor familiare. Astăzi, parteneriatele cu Belgia, Franța, Anglia, Spania și Italia au migrat și ele spre Tomești, iar cele cu Republica Moldova sunt  uitate.

Ghiorghe Stanciu: Înfrățirile cu localitățile de peste Prut s-au făcut în lumina colaborării și susținerii valorilor românești de pe ambele maluri ale râului, și nu pentru avantaje. Suntem înfrățiți cu localitățile Abaclia din Raionul Basarabeasca și Suhuluceni din raionul Telenești. Suntem pe punctul de a ne înfrăți și cu comuna Costuleni, vecini de lângă Prut. Am desfășurat schimburi culturale și sportive, cu deplasări ale localnicilor de pe ambele maluri ale Prutului. De asemenea, suntem înfrățiți din anul 2008 cu comuna Saint Pierre les Elbeauf din Franța, care,  împreună cu comuna Maldegem din Belgia, au construit o școală în Prisăcani (Satu Nou) și un dispensar în Măcărești.

  1. Cum au fost (și sunt) puse în valoare tunurile din fața Primăriei?

Constantin Chirilă:  „Cine uită trecutul, merită să-l repete” – spunea Corneliu Coposu în „163 de vorbe memorabile”. Comuna a primit, în martie 2011, patru tunuri de artilerie din cel de-al Doilea Război Mondial, de calibru 88  mm, cu titlu gratuit si cu destinație pentru cele trei monumente ale eroilor din satele Moreni, Prisăcani și Măcărești. Al patrulea este amplasat în scuarul de lângă Primărie împreună cu o mostră a gardului de sârmă ghimpată (patru m liniari) ce a fost primită în dar de la Primăria Măcărești, Republica Moldova.

Ghiorghe Stanciu: Simbolic !

  1. Dacă săptămâna viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de primar, de ce NU l-ați alege pe contracandidatul dumneavoastră?

Constantin Chirilă: A transformat Primăria Prisăcani într-un simplu SRL, fără niciun proiect major de dezvoltare a comunității și a distrus onoarea de a fi „Primar”.

Ghiorghe Stanciu: Pentru că s-a călăuzit și se călăuzește după dictonul latin „ Divide et impera”, și pentru lipsa de interes pentru atragere de fonduri europene și guvernamentale.

4.5 2 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments