Înțelegerea între socialiștii pro-ruși și blocul ACUM de a vota cabinetul de miniștri în frunte cu Maia Sandu a fost privită de multă lume cu scepticism, iar mulți actori au prognozat o viață scurtă acestei uniuni nefirești între două componente politice care în mod normal nu ar avea nimic în comun. La cinci luni de zile, imediat după alegerile locale generale, ruptura între socialiști și blocul ACUM s-a produs. De altfel, chiar de la început, atunci când a fost reorganizată Curtea Constituțională de la Chișinău și au fost numiți noii judecători constituționali s-a văzut că reformele ambițioase puse în programul de guvernare nu sunt în tocmai dorite de ambele componente ale noii alianțe. Patru din cei șase noi judecători ai Înalței Curți au votat pentru un președinte al Curții Constituționale care până la numire a fost membru al partidului socialiștilor și deputat ales pe listele PSRM. Eșecurile legate de reforma justiției au continuat. Încercarea guvernării de a aduce noi membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau judecători noi la Curtea Supremă de Justiție a dus la o adevărată luptă în cadrul întregului sistem judecătoresc și nu s-a încheiat nici azi cu succes. Noile modificări propuse de Ministerul Justiției privind o evaluare externă a judecătorilor au devenit subiect de analiză pentru Comisia de la Veneția, iar primele mesaje din partea instituției europene sunt mai mult critice decât binevoitoare față de reformă.
Funcția procurorului general – mărul discordiei de la Chișinău
Marea bătălie se dă la Chișinău totuși pentru funcția de procuror general, or coaliția de guvernare și-a asumat o luptă dură cu corupția și cu cei care ar fi furat miliardul din băncile moldovenești în 2014. Fără un procuror care să își asume aceste dosare importante, întregul discurs despre lupta cu corupția al guvernării ar fi unul lipsit de substanță. În septembrie s-a votat în legislativ o modificare a legii procuraturii prin care Ministerul Justiției urma să organizeze un concurs pentru funcția de procuror general și să propună o lista scurtă de candidați Consiliului Superior al Procurorilor, instituția care alege procurorul general pentru a-l propune spre desemnare președintelui. Într-un final, dezamăgirea a culminat cu lista scurtă propusă de Ministerul Justiției în care nu s-a regăsit numele lui Ștefan Gligor, un activist cunoscut de la Chișinău pentru care s-a mobilizat o mare parte din societatea civilă. Săptămâna trecută, ministrul Justiției anunța că anulează concursul organizat de comisia din care a făcut parte, motivând că unul dintre membrii comisiei pe care tot ea i-a ales l-ar fi depunctat nejustificat pe Ștefan Gligor. Ca urmare, premierul Maia Sandu a anunțat că modifică din nou legea procuraturii prin asumare de răspundere, iar lista scurtă cu numele candidaților la funcția de procuror general să fie întocmită de prim-ministru.
Pierderi în lanț pentru pro-europeni
Funcția de procuror general avea să încununeze palmaresul de portofolii ”câștigate” de către socialiști din guvernarea alături de Maia Sandu și Andrei Năstase. Asta după ce socialiștii lui Igor Dodon s-au ales cu funcția de speaker, cu reprezentantul lor la Centrul Național Anticorupție, cu miniștrii de la Apărare și Reîntregire, dar și cu câștigarea fotoliului de primar al municipiului Chișinău. Astfel că, toată lumea înțelegea că funcția de procuror însemna începutul adevăratelor reforme și a luptei cu corupția sau stoparea acestora pentru un termen nedeterminat.
Un buget format cu granturi și credite
După cum era de așteptat, socialiștii s-au arătat nemulțumiți de această decizie unilaterală a premierul Maia Sandu de a-şi asuma răspunderea pe o lege votată împreună în septembrie. Așa că, facțiunea socialiștilor a înaintat moțiune de cenzură împotriva cabinetului de miniștri. Adevărat că, în textul moțiunii, socialiștii au acuzat guvernul că nu ar face față situației sociale și economice. Ca răspuns, Maia Sandu a prezentat realizările Guvernului, dar și că a pregătit bugetul pentru anul 2020, care ar include mai multe majorări de salarii și pensii. E adevărat, pe mulți i-a mirat că viitorul buget al Republici Moldova ar urma să aibă o parte importantă de venituri din granturi și credite ale partenerilor de dezvoltare. Printre sumele de bani se numără și un ajutor de circa 10 milioane de euro acordat de Guvernul României.
Maia Sandu, premier în exercițiu Republica Moldova: ”Acest Guvern a planificat îmbunătățiri în situația socială într-un timp record, inclusiv datorită unor importante surse de finanțare din exterior – Uniunea Europeană, Guvernul României, Banca Mondială și alții. De ce ați vrea să scăpați de noi? De ce, domnilor deputați, ați intenționa să dați jos un Guvern credibil în fața donatorilor și onest în fața oamenilor? De ce vreți să opriți toate aceste proiecte?”
”Brandul nostru este criza”
Într-un final, guvernul condus de Maia Sandu a fost demis cu votul deputaților socialiști și democrații rămași fără Vladmir Plahotniuc. În aceste zile, au început deja discuțiile pentru un nou guvern, însă nimeni nu mai poate spune care va fi scenariul final. Din discursul lui Igor Dodon reiese că acesta nu mai vrea ca Maia Sandu și Andrei Năstase să facă parte din noul guvern, însă spune că negocierile vor fi duse în continuare de socialiști cu reprezentanții celor două facțiuni ale blocului ACUM. Însă, oare să fie gata cele două partide pro-europene rămase decapitate în Parlament să voteze un guvern fără cei doi lideri?! Un lucru este cert, Republica Moldova este din nou în criză, iar criza a devenit de multă vreme un fel de brand de țară și pe nimeni nu mai miră că la Chișinău a fost demis guvernul sau că reforma justiției a eșuat până a fi începută.
