Conform datelor furnizate la nivel naţional, doar peste 4.100 de profesori au declarat la ANAF sumele încasate prin meditaţii. Iaşul se clasează pe locul cinci, iar pe locul I este Bucureştiul. Studiile facute la nivel naţional mai arată că patru din zece elevi de liceu sau gimnaziu fac pregătire în particular pentru că nu înţeleg materia care se predă la ore.
„Eu cred că este un semn de normalitate şi asta arată încă o dată dacă mai era cazul, corectitudinea profesorului român şi, aşa cum se ştie, au existat şi critici pe acest aspect la adresa celor care fac meditaţii cum că nu declară veniturile. Uitaţi că se confirmă că profesorii, cea mai mare parte a lor, îşi achită aceste datorii financiare faţă de statul român. Eu cred că este o problemă mai veche, meditaţii particulare au fost dintodeauna şi nu cred că acest fenomen va putea fi oprit vreodată. Pentru că nu poţi să opreşti un copil dacă vrea o pregătire suplimentară într-un cadru adecvat să se pregătească acasă, unde are şi un anumit confort, unde are şi anumite condiţii şi este dispus prin părinţii săi să plătească acea pregătire”, a declarat Laviniu Lăcustă, preşedintele USLIP Iaşi.
Conform unor cifre furnizate de ANAF, 7,4 miloane de euro au fost declarate în anul 2018, ca fiind venituri obţinute din meditaţii. Aproape 275 de profesori din Iaşi au decis să ofere meditaţii în particular, legal, însa cifrele sunt cu mult mai mici faţă de numărul total de profesori care fac acest lucru.
„Pe anul 2018, avem o raportare la nivel de regiune: 120 profesori în Bacău, cinci în Botoşani, 275 în Iaşi, 24 în Neamţ, 47 în Suceava şi 17 în Vaslui. Ca şi sume încasate vorbim de o valoare de 3,9 milioane de lei cu aproximaţie”, a declarat Cristian Ţibecailo, purtătorul de cuvânt ANAF Iaşi.
Ce spun părinţii
Pe saptamana, fiecare familie alocă în jur de 150 de lei pentru ca elevul să poată face faţă tuturor cerinţelor de la şcoală.
„Am şi eu un băieţel, şi fac pregătire la matematică cu el. Cred că profesorii ar trebui să se implice mult mai mult la orele de curs, astfel încât, normal ar fi ca aceşti copii să nu fie nevoiţi să facă pregătire în particular cu ei. Totuşi, apelez la această soluţie pentru că nu am încontro şi mi se pare că binele copilului trebuie să primeze. Ca preţ, mi se pare ok având în vedere că şi eu plătesc tot atât pentru pregătire”, a spus Natalia Popescu, mama unui băieţel de clasa a V-a.
Pe de altă parte, cei din învăţământ consideră fireşti aceste meditaţii mai ales în condiţiile în care unii elevi vor să facă performanţă.
„Uneori poate că e nevoie de un ajutor suplimentar, sunt copii care au nevoie de un sprijin şi cred că ar trebui să fie un cumul de ore oferite la nivelul şcolii de tip remedial de a recupera ceea ce este de recuperat sau pentru a antrena şi de multe ori există acest tip de ore, poate că ar fi bine ca ele să fie plătite. Trebuie să o avem în vedere când ne gândim la o decongestionare curriculară, ce facem cu profesorii? Facem ca norma să conţină activitatea didactică la clasă dar pot fi şi activităţi de după amiază de diferite tipuri printre care şi această pregătire a elevilor fie capabili de o performanţă, fie pe cei care ar trebui să recupereze decalajele. Şi statul ar trebui, mai ales pe zona învăţământului obligatoriu să vină în sprijinul copiilor. Dacă ne referim la învăţământul liceal sau universitar, deja e opţiunea familiei, e o dorinţă de competiţie, de competenţă, de performanţă şi e normal ca unele evoluţii educaţionale costă”, a spus deputatul Camelia Gavrilă, membru în Departamentul pentru Educaţie Naţională.
Politicile de educaţie iau în considerare acest fenomen care persistă de ani de zile în sistemul de învăţământ românesc.
„E interesant pentru că numărul este destul de mare, aceasta este faţa văzută a fenomenului, pentru că sunt convinsă că există şi faţa nevăzută, acele meditaţii care se dau nu neapărat cu vizibilizarea lor prin contracte, prin declaraţii la Fisc. Este un simptoom al şcolii româneşti dar nu numai pentru că am văzut în foarte multe alte ţări şi în Japonia sau Coreea de Sud. Există un cult al pregătirii şi al antrenării copilului pentru performanţă pentru examene, pentru intrarea la facultate. Aici este presiunea unor examene care sunt extrem de dure dacă ne gândim la intrarea la medicină, la facultăţi de informatică, de informatizări, sau dacă vom coborî spre zona liceală, intrarea în anii de liceu şi acolo există presiunea familiei de a fi pregătit şi de a antrena copilul şi atunci e mai mult o reponsabilitate familială care se traduce în acest aspect”, a declarat Camelia Gavrilă.
