Nici acum, în anul 2019, medicii nu au reușit să găsească un tratament care să vindece demența senilă. Psihiatrii sunt preocupați în permanență să găsească noi tratamente pentru această cumplită afecțiune care îi face pe oameni să devină de multe ori, un pericol pentru cei din jur. ”Pe măsură ce apare fenomenul de îmbătrânire a populației datorită faptului că a crescut speranța de viață, avem tot mai mulți oameni de vârsta a treia și de aceea crește și riscul apariției demenței senile și a bolii Alzheimer. Până acum nu s-a găsit cu precizie cauza și nici tratamentele care se încearcă nu sunt tratamente care să vindece. Este și o problemă de abordare – dacă la începutul secolului XX și pe tot parcursul acestui secol, boala Alzheimer era demența omului matur, adică apărea la o vârstă relativ tânără, viziunea asupra bolii s-a modificat în timp – ea este diagnosticată și la vârsta a treia, pentru că există o serie de markeri anatomo-patologici care au dus la această concluzie”, spune dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru.
Despre cauze se știu puține lucruri. Ar fi, spun psihiatrii, vârsta înaintată, obezitatea, fumatul, rezistența la insulină, hipertensiunea arterială sau sindromul Down. De asemenea, expunerea la metale ușoare, precum aluminiul, sau traumatismele cranio-cerebrale repetate grave sunt alți posibili factori de risc. La aceste cauze se adaugă factorii genetici.
Trei faze
Medicii au evidențiat trei faze ale bolii. În faza inițială, pacienții se confruntă cu pierderea orientării, pierderea capacității de a iniția anumite activități, reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită. Bolnavul are așa-numitul lapsus, nu-și mai amintește cuvinte simple. În faza intermediară, cel care suferă de demență senilă are probleme în recunoașterea membrilor familiei, nu mai știe să citească, să scrie sau să efectueze calculi, nu mai poate să se îmbrace singur, nu mai gândește logic, nu mai știe unde se află – pleacă până la magazinul aflat la câțiva metri de locuință, dar nu mai știe să se întoarcă acasă. În această fază, pacienții au nevoie de supraveghere continuă. La final, în faza avansată sau tardivă, bolnavul ajunge să fie un pericol nu numai pentru sine, ci și pentru cei din jur. Nu mai știe nici să mestece alimentele, iar deseori uită că a mâncat și pretinde să i se servească din nou masa. O persoană afectată de boala Alzheimer trăiește, în medie, 8 – 10 ani de la apariția primelor simptome, dacă nu apar în timp și alte afecțiuni.
Singurul diagnostic precis al bolii Alzheimer îl reprezintă examenul morfo-patologic post mortem al creierului, care evidențiază leziunile caracteristice ale maladiei.
A cincea cauză de deces în lume
Cercetările se fac pe toate direcțiile, psihiatrii încercând să descopere cauzele apariției bolii, pentru ca tratamentele pe care le prescriu bolnavilor să încetinească evoluția. ”Avem deocamdată o serie de medicamente anti demențiale, sunt de mai multe feluri, care, e adevărat, nu rezolvă problema, dar îmbunătățesc funcționarea creierului; sunt bazate mai mult pe creșterea secreției de serotonină, în așa fel încât pacientul să aibă capacitățile cognitive ameliorate o perioadă mai lungă de timp”, a completat psihiatrul Gabriel Crumpei.
Și nu este singurul specialist care are această opinie. ”Sunt două tipuri de boală Alzeimer – cea obișnuită, usual, care apare la persoanele de peste 65 de ani, și cealaltă, mai gravă, care apare la persoane mai tinere. În orice caz, această boală neuro degenerativă, cu afectare cognitivă și a comportamentului este considerată sigur incurabilă. Poate că la neoplazie avem șanse, dar în fața acestei boli nu avem. Singura soluție este s-o ținem cât mai departe, să nu se apropie de noi”, a spus acad. dr. Alexandru V. Ciurea, medic primar neurochirurg.
Demența senilă și Alzheimer reprezintă a cincea cauză de deces. Aproape 47 de milioane de persoane din toată lumea suferă de Alzheimer sau diferite forme de demență. Interesant este că țările aflate în top în privința numărului de cazuri înregistrate sunt cele foarte dezvoltate, precum Finlanda, Statele Unite, Canada, Elveția, Danemarca, Olanda sau Belgia, pe când în state din Africa sau Asia, numărul cazurilor este mult mai mic.
Mulți oameni celebri au sfârșit măcinați de această boală: filosoful Emil Cioran, compozitorul Maurice Ravel, fostul premier britanic Margeret Thacher, fostul președinte al SUA, Ronald Reagan, actorii Annie Girardot, Rita Hayworth, Charlton Heston. Lista este lungă, din păcate.
În România, potrivit unui raport Eurostat, la ora actuală sunt 600.0000 de bolnavi de Alzheimer și alte diferite forme de demență. Însă numărul real al bolnavilor nu-l știe nimeni, deoarece există foarte mulți nediagnosticați, mai ales în mediul rural. La Institutul de Psihiatrie Socola de la Iași sunt internați în fiecare an peste 2.500 de pacienți cu demență senilă, dintre care 300 au cumplita Boală a uitării.
