Ieşenii nu rămân fără căldură. Primarul clarifică situaţia CET

În timp ce primarul Mihai Chirica declară ferm că Iașul are și va avea termoficare încă mulți ani de acum încolo, iar orașul are una dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România, Primăria Municipiului Iași se pregătește de o zonă de conflict cu lichidatorul Centralei Electrice de Termoficare. Primarul Mihai Chirica a înaintat deja o scrisoare lichidatorului invitându-l pe acesta la discuții în speranța că vor găsi soluțiile amiabile. Între timp ieșenii nu au de ce să își facă griji, Centrala Electrică de Termoficare este aprovizionată pentru furnizarea de căldură pentru doi ani.

0
654

Primarul Mihai Chirica dă populației asigurări ferme că furnizarea agentului termic nu este pusă în pericol sub nicio formă, iar stocurile de combustibil sunt suficiente și pentru anul 2021. Edilul a lămurit și detaliile tehnice privind investițiile masive făcute în sistemul de producere și distribuție a energiei termice.

 

„CET-ul, dacă este să vorbim de societatea comercială, este o societate în faliment. Din cauza falimentului CET, noi am devenit operator de termoficare, noi, primăria, chiar de mai bine de un an de zile. După care tot serviciul a fost concesionat în vederea exploatării lui și furnizării de agent termic către populație, către Veolia în momentul de față. În acest moment noi avem o hotărâre a Înaltei Curți de Casație care a fost emisă în luna noiembrie a anului 2018 care confirmă faptul că toate investițiile care s-au făcut la CET sunt bunuri publice pentru că toate bunurile pe care s-au făcut investițiile sunt publice.

 

Această hotărâre a Înaltei Curți de Casație confirmă faptul că patrimoniul CET este un patrimoniu public aflat în grija noastră, a municipiului Iași. Referitor la alt dosar 629 care a pornit mult mai devreme prin 2012, tot Înalta Curte de Casație constată că noi nu putem revendica acele bunuri și asta pentru că ele au fost aduse în patrimoniu CET-ului printr-o hotărâre de consiliu care a fost emisă fals pentru că s-au adus bunuri publice, iar bunurile publice fiind inalienabile nu aveam cum să ajungă în capitalul social al unei societăți, hotărâri de consiliul pe care noi le-am trimis în Judecătoria Iași, în vederea desființări lor.

 

În concluzie, nu se pune problema să lipsim orașul de furnizare de energie termică. Terenurile şi clădirile sunt publice si sunt inventariate prin hotărâre de Guvern. Echipamentele pe care s-a investit sunt publice și sunt confirmate de către Înalta Curte de Casație, iar toate rețelele termice, primare și secundare, punctele termice și distribuțiile către toți consumatorii sunt publice și sunt trecute prin hotărâre de Guvern. Toate investițiile făcute pe fonduri europene sunt intagibile și asta pentru că s-au făcut numai pe bunuri ale municipiului Iași. Și sigur vom purta și o dicuție cu lichidatorul, cel care a preluat procedura de faliment, în perioada următoare, deja am făcut un schimb de scrisori cu acesta pentru a găsi soluțiile amiabile care să închidă această situație”, a explicat primarului municipiului Iași, Mihai Chirica.

 

Negocieri cu lichidatorul

 

Ceea ce încearcă să se facă acum este găsirea unor soluții potrivite care să împace ambele părți. Ceea ce va duce într-o zonă de conflict pe o perioadă destul de îndelungată. În perioada următoare reprezentanții primăriei urmează să se întâlnească cu lichidatorul.

 

„Noi în momentul de față, am discutat și cu colegii juriști dacă putem să îi punem la dispoziție vreun bun și nu prea putem face acest lucru și asta pentru că Înalta Curte de Casație și Justiție spune că bunurile sunt publice și nu le putem da în mod gratuit. O să vedem care este și punctul de vedere al lichidatorului. O să fie o zonă de conflict care va dura o perioadă destul de lungă și care probabil că o să o reglementăm într-o manieră rezonabilă pentru toți cei implicați. Iar până atunci furnizăm energie termică fără nicio grijă, avem stocuri pentru doi ani de zile și nu se pune problema unei întreruperi. Ne așteptam la o astfel de situație pentru că scenariu era făcut din vară, când Înalta Curte a respins o dată decizia de revendicare a noastră și noi ne-am dus în revizuire.

 

În revizuire este destul de greu să obții o altă soluție, din punctul meu de vedere nefiind jurist aș fi abordat altfel, dar s-a ajuns acolo, știm exact ce este de făcut și avem o altă hotărâre a Înaltei Curți care este favorabilă orașului nostru.

 

Primăria nu pierde, nu avem ce pierde aici. Mie îmi pare rău că nu a rămas CET-ul așa cum a fost el, dar el a pornit de la început cu un principiu greșit pentru că însăși hotărârea de Guvern prin care s-au înființat CET-urile la nivelul municipiului Iași, dar și a altor orașe din România a fost dizolvată printr-o decizie a altor curți. Practic trebuia să se aducă tot sistemul de termoficare înapoi la Termoelectrica, dar e deja istorie”, a mai spus primarul municipiului Iași, Mihai Chirica.

 

Valoarea bunurilor revendicate a fost apreciată în instanţă ca fiind de 69.860.039 lei

 

În data de 5 decembrie a acestui an, Înalta Curte de Casaţi şi Justiţie a respins cererea de revizuire introdusă de Municipiul Iaşi în Dosarul 1137/1/2019. Obiectul revizuirii l-a constituit contradictorialitatea a două hotărâri judecătoreşti pronunţate tot de Înalta Curte în dosarul CET şi anume: decizia nr. 4987 din 20 noiembrie 2018 în Dosarul nr.581/99/2015 şi decizia nr.649 din 21 martie 2019 în Dosar nr.629/99/2012. Prin hotărârea definitivă pronunţată în dosarul nr. 581/99/2015, Înalta Curte a respins acţiunea introdusă de CET şi a admis apărările Municipiului Iaşi în sensul că a reţinut faptul că toate bunurile reglementate de contractul de concesiune sunt supuse priorităţii interesului public şi că, potrivit contractului de concesiune, la încetarea acestuia, CET, în calitate de concesionar, are obligaţia de a restitui bunurile de retur în deplină proprietate, în mod gratuit şi libere de orice sarcini, această clauză reprezentând titlul în baza căruia bunurile au fost predate de către Municipiul Iaşi, fără ca acesta să plătească vreo despăgubire. 

 

Tot Înalta Curte s-a pronunţat în dosarul nr. 629/99/2012, care a avut ca obiect acţiunea în revendicare introdusă de Municipiul Iaşi împotriva CET, această acţiune fiind respinsă. Valoarea bunurilor revendicate a fost apreciată în instanţă ca fiind de 69.860.039 lei.

 

Înalta Curte nu a instituit un titlu executoriu în favoarea CET, ci doar a respins revendicarea Municipiului Iaşi

 

Acţiunea în revendicare a fost respinsă, iar Înalta Curte a statuat definitiv şi irevocabil în favoarea Municipiului Iaşi că toate investiţiile care fac obiectul programelor de investiţii aparţin domeniului public, sunt de utilitate publică, sunt supuse priorităţii interesului public şi CET este obligat să le predea Municipiului Iaşi ca bunuri ce fac parte din domeniul public al unității administrativ – teritoriale.

 

„Toate investiţiile care fac obiectul programelor de modernizare aparţin domeniului public. Toate sunt trecute în contabilitatea Primăriei şi sunt în patrimoniul dat în concesiune şi evidenţa contabilă a operatorului Veolia Energie, care are obligaţia să le exploateze şi să le returneze la sfârşitul contractului”, a arătat primarul Mihai Chirica.

 

Diferențe între bunurile CET și datoriile CET

 

Există diferenţe majore între valoarea bunurilor revendicate în instanţă, datoriile pe care CET le are la bugetul public local şi valoarea investiţiilor făcute în modernizarea sistemului de distribuţie a energiei termice.

 

„Valoarea bunurilor CET din dosarul 629/99/2012 este de 69,8 milioane de lei, în timp ce valoarea tuturor bunurilor CET pe care le avem înregistrate în contabilitate la momentul actual este de 73 de milioane de lei, diferenţa reprezentând bunuri casate. Pe de altă parte, valoarea tuturor investiţiilor pe care Primăria Municipiului Iaşi le-a făcut până acum în sistemul de termoficare este de 439,6 milioane de lei, iar valoarea tuturor creanţelor pe care le avem de recuperat de la CET Iaşi este de 258 de milioane de lei. Prin urmare, ponderea bunurilor despre care vorbim este evident mai mică faţă de valoarea bunurilor revendicate şi creanţele către bugetul local”, a precizat primarul Mihai Chirica.

 

Investiții pe fonduri europene

 

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica a explicat cum a fost făcută modernizarea sistemului de termoficare prin fonduri europene.

„În etapa I, derulată în perioada 2013 – 2016, au fost făcute investiţii cu o valoare estimată de 254 de milioane de lei şi care au constat în modernizarea cazanelor de producere a apei fierbinţi la CET 1, a cazanului 2, îmbunătățirea modului de tratare a zgurei şi cenuşei în CET 2, rezolvarea problemelor de desulfurare şi denoxare la CET 1 şi CET 2, la care s-a adăugat şi modernizarea Magistralei 2. Toate bunurile pe care s-au făcut investiţii europene sunt bunuri publice. Al doilea mare proiect este în valoare de 86 de milioane de lei şi se referă la modernizarea de reţele primare şi secundare. De asemenea, aceste reţele au fost bunuri publice ale Municipiului Iaşi. La acestea se adaugă investiţii ale Guvernului României în valoare de circa 17 milioane de lei, executate în totalitate pe domeniul public al Municipiului Iaşi”, a explicat primarul Mihai Chirica.

 

Relaţia primăriei cu operatorul Veolia Energie Iaşi este una care dă siguranța că ieșenii nu au de ce să se îngrijoreze.  

 

„Avem un parteneriat foarte corect cu Veolia. Toată cota de cofinanţare pe care am adus-o din toate programele operaţionale a fost rambursată Primăriei Municipiului Iaşi de către Veolia, noi putând astfel să cofinanţăm alte proiecte europene”, a spus edilul.

Contactat telefonic, lichidatorul Corneliu Mititelu nu a răspuns pentru a comenta situaţia.

 

DECLARAȚIE – Mihai Chirica, primar municipiului Iași

„Iaşul are şi va avea termoficare încă mulţi ani de acum încolo. Avem unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România şi aşa vom rămâne”.

 

 

 

 

0 0 votes
Article Rating


Abonează-te
Anunță-mă
0 Comments
cele mai vechi
cele mai noi cele mai votate
Inline Feedbacks
View all comments