În Republica Moldova, sărbătorile de iarnă abia au început. Pe rit vechi obiceiul de a vesti naşterea lui Hristos în Ajun de Crăciun se păstrează cu sfinţenie în aproape toate satele din Republica Moldova. Tradiția spune că încă de dimineaţă preoții merg din casă în casă şi-i binecuvântează pe gospodari. Iar spre seară, gospodinele se apucă de gătit bucate pentru a întâmpina oaspeţii în seara de Crăciun. Bărbații au și ei treaba lor și se apucă de tăiat porcul.
Moldova, bogată în tradiții
În mai toate zonele rurale din Republica Moldova, tradițiile se păstrează cu sfințenie. De-a lungul anilor, datinile, meșteșugurile, folclorul și obiceiurile străvechi sunt duse mai departe din generație în generație. Sărbătorile tradiționale aduc în atenția publicului spiritul autentic moldovenesc, atât prin datini și obiceiuri străvechi, cântece și dansuri, dar și prin portul popular.
Cum trebuie să arate casa în Basarabia de Crăciun
În Republica Moldova, acum se petrec cele mai importante evenimente din an, iar cele mai multe tradiții și ritualuri populare sunt scoase în evidență. Astfel că sărbătorile se desfășoară în „casa mare”, cea mai frumoasă odaie dintr-o casă moldovenească. Pereții trebuie să fie decorați într-un mod special, cu fotografii ale rudelor, cu prosoape brodate din stofă de casă, familia invitându-și rudele, prietenii, vecinii și cunoștințele. Iar postul Crăciunului este ținut cu sfințenie, acesta începe odată cu Lăsarea Secului. Bineînțeles se respectă și datina împodobirii bradului. Însă pe lângă brad, gospodinele păstrează și un obicei străvechi, acela de a orna cu plante casa. De obicei folosesc busuioc, bumbișor, maghiran, plante care sunt considerate că aduc noroc.
Bucate speciale tradiționale
Basarabenii sunt recunoscuți și pentru bucatele tradiționale din porc, precum toba, caltaboșii, cârnații, piftia, și vestitele sărmăluțe moldovenești. Astfel că în ziua de Crăciun mesele sătenilor trebuie să fie pline cu preparate tradiționale pe care gospodinele le pregătesc în Ajunul Crăciunului. Iar farmecul Crăciunului este atunci când femeile coc colăcei, numiți Crăciunei, modelați în formă de opt, pe care îi agață apoi pe perete, lângă icoane, unde vor rămâne până la echinocţiul de primăvară, în 23 martie. Tradiția spune că un crăciunel copt în ajun este folosit de bărbatul casei când iese la arat. Iar colacul este rupt în trei bucăți după ce gospodarul trasează prima brazdă. Din cele trei bucăți, o bucată de colăcel este pusă sub brazdă, o alta o dă animalelor din gospodărie, iar pe a treia o mănâncă el.
Cea mai iubită tradiție – Păstrarea Luminii
Un lucru cu care se mândresc basarabenii îl reprezintă tradițiile colindului. Iar pentru acest lucru, pregătirile se fac din timp, cu mult înainte de Ajun, când tinerii din sat se adună ca să stabilească numărul de colinde și colindători, și să pregătească costumele populare. Nicio casă nu rămâne necolindată, traseul pe care îl vor parcurge în Ajunul Crăciunului este bine stabilit, iar colindătorii sunt răsplătiți de săteni cu mere, colaci și nuci. Însă cea mai iubită și veche tradiție în republica Moldova este păstrarea luminii, tradiție care este ținută de majoritatea locuitorilor. Mai mult decât atât sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, care este și cea mai scurtă zi din an. În seara de Ajun se aprinde un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina. Basarabenii păstrează atât tradițiile cât și superstițiile. Astfel că în Ajunul Crăciunului nu se dă gunoiul afară din casă și nu se împrumută lucruri. Iar fetele nemăritate își pot vedea ursiții în vis, dacă pun noaptea la fereastră bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru sărbătoarea Crăciunului.
Pe 14 ianuarie se sărbătorește Sfântul Vasile
Anul Nou pe stil vechi este o altă sărbătoare importantă, cea de prăznuire a Sfântului Vasile cel Mare, episcopul Cezareei, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi totodată unul dintre cei mai mari teologi creştini. Se citesc rugăciunile Sfântului Vasile, care se citesc foarte rar. Preotul seamănă credincioşii cu seminţe de grâu sau porumb, dorindu-le sănătate şi prosperitate în noul an. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de zece ori pe an, de sărbătorile împărăteşti şi în duminicile din Postul Mare. La trecerea dintre ani, copiii și tinerii din sate sunt cei care vestesc Anul Nou, având în repertoriu o mulțime de colinde și jocuri specifice, cum ar fi jocul caprei, ursului, căiuților.
Tradițiile de Anul Nou, păstrate și transmise din tată în fiu
Cea mai frumoasă tradiție, dar și obicei de Anul Nou în Basarabia este mersul cu pluguşorul. De la primele orele ale dimineții, cei mici merg cu pluguşorul, dar nu mai târziu de înserat. Fiecare copil are câte o traistă unde adună darurile sătenilor, bani, colaci, nuci, mere. Cum se lasă întunericul, pe uliţe îşi fac simţită prezenţa cetele de băieţi mari, care merg cu plugul mare, să ure pe la casele vecinilor. Iar flăcăii aleg acele locuinţe în care ştiu că există fete de măritat. Tinerele trebuie să fie pregătite de musafiri şi să îi servească cu prăjituri pregătite de ele, iar în semn de mulţumire le vor oferi acestora crenguţe de busuioc frumos ornate. După care sunt invitați în case unde sut cinsitiți cu un pahar de vin, invitați la masă, unde să guste din bucatele tradiționale. Un alt obicei nelipsit de Anul Nou în Republica Moldova este dansul căluților. Tradiția spune că băieţii tineri îmbracă straiele tradiţionale, îşi pun măşti pe faţă-care reprezintă diferite figuri mitologice şi organizează un spectacol în mijlocul satului. Iar tinerii se distrează de minune, cântând şi dansând, pentru a întâmpina anul următor plini de voie bună. După care urmează dansul căiuţilor, flăcăii se grupează în cete, fiind conduşi de un căpitan şi poartă măşti împodobite cu panglici, clopoţei, ciucuri de lână şi alte ornamente strălucitoare. Iar la finalul dansului, tinerele nemăritate sunt invitate la joc de către flăcăi.
Nu trebuie să uităm nici de jocul ursului. Este vorba despre un alt obicei păstrat din moşi strămoşi, având în centru un animal sacru, pe care tinerii îl pregătesc cu multă migală. Practic, înainte de seara de Anul Nou, flăcăii se adună să pregătească masca şi costumul celui care va juca rolul ursului. El trebuie să poarte o blană ornată cu ciucuri, iar pe cap va avea un schelet din lemn, care va semăna cu un cap de urs. Este cel mai spectaculos obicei la care iau parte tinerii care cântă la diverse instrumente de suflat, în timp ce alţii bat la tobe sau trag de buhai. Acest moment implică foarte multe persoane, unele care cântă, altele care strigă, iar altele care dansează. Iar la finalul momentului, acestea transmit urări de sărbători pentru gazde, iar în schimb primesc colaci şi mere.
Tradiţii de Anul Nou pe stil vechi
Ajunul Anului Nou în Republica Molova aduce bucurie în inimile și ochii basarabenilor care încearcă să țină toate tradițiile. De exmplu tot în ajunul Anului Nou, copiii pleacă prin sat cu “sorcova”, cu o crenguţă de brad sau de pom fructifer pe care o împodobesc cu migală, iar apoi pornesc către casele vecinilor, colindându-i şi făcându-le urări pentru anul ce va veni. Iar prima zi din Anul Nou se merge la semănat cu mic, cu mare. Este cel mai frumos moment când tinerii căsătoriţi, împreună cu copiii merg să îi semene pe bunici şi pe prieteni, pentru ca aceştia să aibă un an îmbelşugat. În timp ce aruncă în hol cu orez sau grâu, aceştia strigă gazdei “Sănătatea noului an şi la anul cu sănătate”. Se spune că orezul şi grâul din casă nu trebuie măturate decât abia a doua zi.
