Așa cum am mai spus și cum s-a simțit în economia românească, mediul privat a fost afectat negativ de o serie de măsuri luate pe parcursul ultimilor ani. Tocmai de aceea declarațiile din partea autorităților potrivit cărora nu vor avea loc modificări de natură fiscală fără o consultare prealabilă a celor interesați este o veste foarte bună, menită să atragă încrederea acestui mediu.
Se preconizează în acest moment două pachete legislative în perioada imediat următoare, care au menirea de a aduce legislația românească în armonie cu cea europeană. Primul pachet presupune o serie de modificări ale Codului de Procedură Fiscală referitoare la raportarea obligatorie către autorităților fiscale a tuturor tranzacțiilor transfrontaliere pentru care există indicii că au fost realizate în scopul diminuării sarcinii fiscale. Cooperarea administrativă în domeniul fiscal este un proces dificil și, din punctul de vedere al mediului privat, este nevoie ca transpunerea modificărilor în legislație să fie dublată de elaborarea unui ghid de bune practici, care să vină în sprijinul firmelor. La fel, și modificările aduse trebuie să fie cât mai clare, atât pentru legislator, cât și pentru cei afectați de ele, pentru a avea o coerență cât mai crescută atât la nivel național, cât și european.
Un al doilea pachet de prevederi, ce urmărește corectarea unor disfuncționalități produse în sistem de vestita OUG 114/2018 și uniformizarea reglementărilor la nivel comunitar se referă la TVA aplicabilă tranzacțiilor intracomunitare. Este un domeniu care impune, din punctul de vedere al operatorilor economici, o serie de remedii rapide, pentru a normaliza piața internă și pentru a limpezi rolurile și obligațiile fiecărei părți. Altfel, oricare dintre cei implicați poate ajunge în situația în care să aibă obligații fiscale suplimentare. De altfel, măsurile instituite prin OUG 114/2018, „ordonanța lăcomiei” cum a fost ea numită, au suportat mai multe serii de corecții, care însă s-au dovedit a fi insuficiente.
Prin prezenta ordonanță a guvernului, „taxa pe lăcomie“ este eliminată. Declararea taxei pe active pentru anul 2019 se face până la data de 25 august 2020, iar diferențele în plus față de taxa pe active aferentă semestrului I 2019 se vor plăti până la aceeași dată, în timp ce diferențele în minus se vor restitui sau compensa.
O altă măsură ce va afecta pozitiv mediul de afaceri este abrogarea prevederilor din CF prin care în cazul angajaților cu jumătate de normă contribuția sănătate și a celei de asigurări sociale se ridica la nivelul salariului minim pe economie. Se poate spune că acum se revine la normalitate, iar contribuțiile de asigurări vor fi calculate și reținute la venitul realizat efectiv. Să nu uităm că unul dintre efectele acestei prevederi a fost respingerea de către angajatori a contractelor part-time și a dus la dezvoltarea angajărilor „la negru”, cu efecte adverse atât pentru mediul de business, cât și pentru economia românească în ansamblu.
În ceea ce privește obligativitatea firmelor cu automate comerciale de a se dota cu case de marcat, inițial prevăzută până la sfârșitul anului trecut, guvernul a prelungit cu un an, până la finele lui 2020, această cerință – motivul principal fiind imposibilitatea de a o respecta, în lipsa cadrului legal complet.
În fața unei economii care încă încearcă să-și regăsească stabilitatea și înaintea unui exercițiu bugetar care se anunță foarte strâns, statul încearcă să facă economii pe toate căile posibile, iar una dintre măsurile anunțate ce urmăresc acest scop este interzicerea detașărilor de la privat la stat. Practic, din acest moment a încetat orice detașare a întregului personal provenit din mediul privat și detașat într-o poziție bugetată de stat.
Este clar că sistemul românesc are nevoie de o reformă, cât mai repede, iar o componentă de bază a acestei reforme trebuie să fie digitalizarea, dublată de debirocratizare. Altfel, vor avea de suferit atât companiile private, cât și bugetul de stat. Însă aceste măsuri ce afectează mediul de afaceri sunt de bun augur și urmăresc o coeziune fiscală crescută, atât pentru ceea ce înseamnă economie românească, internă, cât și pentru relațiile economice cu întreaga Uniune Europeană.
