Decizia CCR de marti, prin care inregistrarile SRI aflate in dosarele penale sunt anulate, il va scape de puscarie si pe Valeriu Zgonea, acuza numeroase voci autorizate. Zgonea a fost condamnat, in prima instanta, la trei de inchisoare cu executare si a factu apel.
„Mai scapa niste infractori, niste corupti. Zice-se ca Strutinski, din tripleta ‘de aur’ de la Constanta, Zgonea… Si asta cu ajutorul indirect al CCR.
Noua decizie prin care sunt scoase din sfera probelor interceptarile efectuate de SRI in baza unor mandate de siguranta nationala se inscrie intr-un lung sir de decizii care au avantajat infractorii si care, in definitiv, stirbesc si imaginea CCR.
Decizia nu este data cu unanimitate. Daca ar fi fost asa, as fi fost mai rezervat in declaratii. Ideea ca e filmata o infractiune grava si nu poti folosi acea filmare ca proba doar pentru ca ea este efectuata de catre SRI este discutabila.
Acest lung sir de decizii CCR criticabile care ii scapa pe infractori de pedeapsa trebuie sa ne conduca in mod obligatoriu spre o alta discutie, aceea a necesitatii unei reforme constitutionale in care schimbarea modalitatii de numire a judecatorilor CCR sa fie in centrul atentiei”, acuza deputatul USR Stelian Ion, avocat de profesie.
Liviu Avram, jurnalist la Adevarul, a ajuns la aceeasi concluzie.
„Valer il scapa pe Valeriu de puscarie. Credeati ca le-ati vazut pe toate? He-he, va inselati. Ce ziceti de asta:
Valer Dorneanu ii anuleaza, azi, lui Valeriu Zgonea niste probe din dosarul in care a fost condamnat, ieri, in prima instanta. Si urmeaza judecarea apelului, nu?.
Valeriu Zgonea a fost trimis in judecata in ianuarie 2018, pentru trafic de influenta: a angajat odrasla unui afacerist si consilier judetean din Buzau contra unor servicii turistice si imobiliare. In timpul anchetei, complicele si-a recunoscut fapta si a primit doi ani cu suspendare.
In iunie 2018, Valeriu Zgonea sesizeaza CCR ca o anume propozitie din Codul de procedura penala ar fi neconstitutionala. Este vorba de ultima propozitie din art. 139 alineatul 3:
‘Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.’
Despre aceasta ultima propozitie, Curtea Constitutionala zice asa: ‘Este constitutionala in masura in care NU priveste inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991’.
Daca e sa rescriem ultimul alineat in conformitate cu decizia CCR CCR, acesta ar suna astfel:
‘Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege, cu exceptia celor efectuate legal de serviciile de informatii’.
Valeriu Zgonea a fost condamnat luni, in prima instanta, la trei ani de inchisoare cu executare, pentru trafic de influenta. A doua zi, marti, fostul sau coleg de partid, Valer Dorneanu, printr-o decizie a Curtii Constitutionale, ii anuleaza niste probe, care nu vor mai putea fi folosite la judecarea apelului. Frumos, nu?”, a explicat Avram pe Facebook.
Curtea Constitutionala a Romaniei a admis marti o exceptie de neconstitutionalitate privind o prevedere din Codul de procedura penala care se refera la folosirea interceptarilor in cadrul proceselor penale.
Curtea Constitutionala a luat in dezbatere o exceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedura penala, coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.
Art. 139 alin.(3) din Codul de procedura penala prevede: „Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”.
Art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 stipuleaza: „(1) Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni”.
Cu majoritate de voturi, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.139 alin.(3) teza finala din Codul de procedura penala sunt constitutionale „in masura in care nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Pe de alta parte, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.
