Depresia nu mai este de mult timp o rușine și studiile arată că o mare parte din populație o va resimți pe parcursul vieții măcar o dată. Ea poate căpăta mai multe dimensiuni în funcție de factorul care o declanșează. Acum, vom lua spre analiză depresia post-partum și cum poate fi ea gestionată pentru a nu se ajunge la tragedii asemenea celor întâmplate la Iași. Poate că unii dintre noi se întreabă cum de poate o mamă să își lase pruncul singur, mânată fiind de grijile și supărările pe care o macină. Medicii psihiatri spun că apariția pe lume a unui copil schimbă cu totul viața celor doi parteneri. Timpul este dedicat întru-totul celui mic, orele de somn sunt insuficiente și astfel apar discuțiile și problemele. De la ele este doar un pas până când apare depresia, o boală considerată banală dar care este insidioasă pentru cel care o resimte.
”Bolile psihice pot fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia. În cazul pacientei de la maternitate, depresia post-partum poate apărea la două trei zile după naștere sau chiar la câteva săptămâni, după cum spun cărțile noastre. Apare de obicei cu tristețe, plâns nemotivat, în general se crede că e rezultatul variațiilor nivelurilor hormonale, a stresului legat de naștere și a responsabilităților pe care le presupune maternitatea. Dacă aceste simptome nu dispar după două săptămâni, pot reprezenta o depresie mai mare”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru.
Încă din timpul sarcinii, unele mămici sunt răpuse de gânduri legate de cum vor avea grijă de copil, dacă vor primi ajutor din partea membrilor familiei sau a statului, și astfel se instalează depresia. Ulterior, toate aceste stări sunt amplificate de procesul nașterii, care poate fi în unele cazuri, traumatizant pentru mamă.
”Ca și cauze sunt travaliul dificil, mai intervin și schimbările hormonale. Mai sunt persoane care au mai avut depresii în trecut și revin aceste episoade, mai sunt problemele maritale sau segmentul cu partenerul nu este suportiv cu mama, relația deficitară cu mama, lipsa încrederii în sine, probleme sociale cum ar fi șomajul, lipsa resurselor financiare pot cauza tentative suicidare sau apariția depresiei postnatale. Toate aceste trăiri apar pe fondul oboselii, când somnul nu mai este odihnitor, apare surmenajul, anxietatea, tristețea. Marea majoritate a timpului este petrecut cu copilul, apare sentimentul de inutilitate, frica de a-i nu face rău copilului, îndoieli legate de inabilitate de a avea grijă de el. Mama mai simte poftă de mâncare scăzută, dorință sexuală scăzută, incapacitatea de a se bucura de viață, toate aceste sentimente pot apărea în depresia postnatală, sunt principalele simptome care apar”, mai spune Petronela Nechita.
Și mamele au nevoie de terapie
Cea mai ușoară și sigură soluție este apelarea la un medic psihiatru pentru a-i prescrie mamei un tratament adecvat bolii pe care o are. Tratată la timp, depresia poate fi depășită în câteva luni de zile, cu recomandarea ca mama să respecte cu strictețe medicamentația. Foarte importantă este și terapia care îi oferă femeii mai multă încredere în ea pentru a crește un copil sănătos, cu afecțiune și atenție.
”Principalul tratament sunt medicația și psihoterapia. În unele cazuri se recomandă și spitalizarea în cazul în care pacientul are gânduri suicidare. Se știe dacă pacientul este mamă și este în perioada post-partum, se întrerupe alăptarea și se administrează medicația antidepresivă. De aceea este recomandat să nu se administreze tratament pe perioada când nu alăptează pentru că trec medicamentele antidepresive în laptele matern și nu este recomandat. Este foarte important rolul familiei și al prietenilor în tratarea depresiei post-partum”, a mai spus dr. Petronela Nechita.
Și tații pot face depresie după nașterea unui copil. Pe timpul ultimului trimestru de sarcină al mamei el poate să facă sindrom simpatetic și vorbim despre aceleași sentimente pe care le simt femeile. Tocmai de aceea medicii psihiatri recomandă ca pe timpul sarcinii să existe o comunicare foarte bună între membrii cuplului și suport.
