Nimeni din Iaşi nu ştie câţi medici lucrează la spitalul de stat şi au, în paralel, contract cu CJASS pe cabinetul privat. Sau nimeni nu vrea să ştie! Vă dăm noi câteva exemple.
Am găsit medici care ascund în CV-uri faptul că lucrează la privat. În schimb, pe site-urile în care îşi fac reclamă ascund faptul că lucrează şi la stat, promovând doar cabinetul privat. Paradoxul descrie perfect căpuşarea sistemului sanitar de milioane de lei. În fiecare zi când merg la serviciu, aceşti medici, care au două contracte cu CJASS, nu ştiu ce să aleagă: să facă bani pentru spital sau pentru clinica proprie? Toţi evită subiectul, pentru că medicii sunt o castă intangibilă, cu o reputaţie ce nu poate fi pusă la îndoială de absolut nimeni.
Din sutele de medici dintr-un spital se estimează că o treime lucrează şi în privat. Fie în clinica proprie, fie la un agajator. Apare o situaţie reclamată virulent de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu: clinica privată, de cele mai multe ori, are şi contract de decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate, astfel că medicul stă cu un ochi la slănină şi altul la făină. Pe de-o parte, îşi ia salariul, aşa mic cum este, de la spitalul de stat, dar are interesul să-şi maximizeze profitul la clinica privată. Şi acelaşi medic operează cu două contabilităţi în paralel, pentru că şi statul şi privatul primesc aceeaşi sumă pe cazul medical rezervat.
„Căpuşarea spitalelor e un mare cancer. Sunt specializări unde, din 20 de medici, 12 au contracte în privat cu CJASS. Nu ştii niciodată dacă are interesul să rezolve cazul în spitalul tău sau în clinica lui. E o suspiciune continuă că nu-ţi realizezi bugetul din cauza dezinteresului celor care au şi cabinete private”, a spus, acid, un manager de spital din Iaşi care n-a dorit să-şi divulge identitatea pentru a nu-şi ridica toată lumea medicală în cap. „Fenomenul afectării numărului de cazuri medicale rezolvate în spital există şi el nu trebuie minimalizat”, a spus şi Marin Burlea, fost manager la Spitalul „Sf. Maria”, în prezent senator PNL. Dr. Burlea spune că şi el are clinică proprie, dar nu decontează nimic la CJASS.
Nimeni nu ştie câţi sunt
Medicii care acordă consultaţii atât la privat, cât şi la stat, au devenit atât de numeroşi, încât o evidenţă a lor nu o mai are nimeni. „Noi putem afla, prin suprapunerea bazelor de date, câţi medici figurează cu două contracte în relaţie cu Casa de Asigurări. Mai mult de două contracte în raport cu noi nu au voie să încheie, dar sunt şi medici care lucrează în cabinete care nu au contract cu Casa”, explică Robert Dâncă, preşedintele Casei de Asigurări Iaşi. „Nu este o evidenţă a acestui fenomen”, întăreşte şi Ioan Bârliba, directorul de la „Spiridon”. Declaraţiile de avere publicate pe site-urile spitalelor întăresc însă ideea că medicii cu notorietate nu trăiesc doar din salariul de 2-3.000 de lei asigurat de o unitate sanitară.
„Cine îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public, iar managerii de spitale private nu trebuie să se bazeze pe ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă.”, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, foarte revoluţionar în declaraţii înainte de 1 martie 2013. Până la urmă a renunţat la revoluţie
15.000 de euro lunar din medicină
Fără a avea o evidenţă clară a fenomenului, la nivel empiric, conducerea CJAS a identificat domeniile în care lucrează cei mai mulţi medici atât la stat, cât şi în privat. „Este vorba despre oftalmologie, diabet, oncologie şi, în ultima perioadă, psihiatrie şi neurologie. Pe chirurgie, de exemplu, e greu să-ţi faci o clinică unde să operezi în privat”, explică Dâncă.
De altfel, unul dintre cei mai bogaţi medici este oftalmologul Dorin Chiseliţă. El şi-a declarat mai multe conturi, fără a trece însă şi sumele depozitate în bănci. Medicul încasează bani din mai multe surse, atât de stat, cât şi private. De la Spitalul Sfântul Spiridon, Chiseliţă a încasat 43.000 de lei, iar de la UMF alţi 60.000 de lei. De la clinica Oftaprof, oftalmologul a încasat în calitate de proprietar 677.789 lei iar de la Optiprof alţi 32.277 lei. Însumând veniturile, Dorin Chiseliţă a câştigat anul trecut 813.066 lei, adică peste 180.000 de euro. Asta înseamnă că medicul ieşean a avut un venit lunar de peste 15.000 de euro.
Teoretic, dar chiar şi practic, Spitalul „Sf. Spiridon” se află în concurenţă cu clinica doctorului Chiseliţă, pentru că se bat pentru aceleaşi cazuri medicale decontate de o singură Casă de Asigurări. Şi chiar dacă profesorul Chiseliţă câştigă de 10 ori mai mult de la clinica privată decât de la locul de muncă de la stat, e ciudat că totuşi nu renunţă la acesta.
Catedra dublează veniturile
Unul dintre cei mai renumiţi chirurgi ieşeni, Constantin Burcoveanu, este în acelaşi timp şef de secţie la spitalul Sfântul Spiridon şi cadru didactic la UMF. Ca medic la Spiridon, Burcoveanu câştigă 41.910 lei pe an, adică undeva sub 1.000 de euro lunar. O sumă aproape identică este încasată de la UMF, din postura de conferenţiar universitar. Soţia, Ileana Cristina Burcoveanu este medic primar şi a încasat puţin peste 40.000 de lei anual de la Sfântul Spiridon şi de la Institutul Regional de Oncologie. Veniturile familiei Burcoveanu au fost rotunjite de soţie, care a primit sume consistente din 13 convenţii civile încheiate cu diverse companii farmaceutice.
În multe spitale, şefii de clinici au contracte personale cu furnizorii de servicii şi medicamente, iar sistemul tolerează anomalia.
Au câte 4 – 5 locuri de muncă
La maternitatea Cuza Vodă, directorul Mircea Onofriescu încasează şi el bani frumoşi în afara spitalului. Ca manager a primit 68.371 lei, la care s-au adăugat 66.848 lei încasaţi ca profesor universitar la UMF. De la Asklepios-Ro SRL, Onofriescu a încasat 30.000 de lei ca angajat şi 10.000 de lei ca dividende. Însumând, rezultă că Mircea Onofriescu a avut un venit lunar de 14.600 de lei. Există însă zeci de medici care lucrează în mai multe locuri şi nu sunt obligaţi să depună declaraţii de avere, aşa încât veniturile obţinute pot fi doar presupuse. Carmina Schaas, de exemplu, este medic la Maternitatea Cuza Vodă, este cadru universitar la UMF, activează într-un cabinet particular şi se regăseşte, ca medic, şi pe paginile de internet ale spitalelor Arcadia şi Providenţa.
Medici care sug de la două ţâţe, pe banii asiguraţilor
O verificare sumară, într-o oră, pe site-ul CJASS, a dus la găsirea mai multor cazuri de medici care lucrează şi la stat şi au şi contract cu Casa de Asigurări pe cabinetul propriu.
Cătălin Mihăilă, de la Maternitatea „Cuza Vodă”, a decontat, în luna mai 2013, 16.327 de lei pe cabinetul propriu. Sunt paciente care vin la consultaţie şi evită saloanele insalubre din maternitate. Marea majoritate a ginecologilor cu experienţă lucrează la d
ublu, maternitatea fiind doar un dispecerat pentru paciente, o „vacă bună de muls”.
Viorica Răduţă apare ca medic la Spitalul CF Paşcani, dar a decontat în mai 16.489 de lei la clinica proprie.
Daniela Talif lucrează în acelaşi timp şi la Spitalul din Târgu Frumos, dar şi la cabinetul propriu, primind de la CJASS 13.845 lei în ultima lună.
Mircea Mihai Bogdan apare ca angajat la „Sf. Spiridon” şi, în acelaşi timp, la Medcenter, clinică privată care are contract cu CJASS.
Raluca Popescu, este specialistă în diabet la Spitalul „Sf. Spiridon”, dar prestează în acelaşi timp şi la Clinica „Sf. Andrei”. Pe internet apare şi un CV la zi, scris cu puţin timp în urmă, în care Raluca Popescu evită să menţioneze contractul de muncă pe care îl are la clinica privată. În CV scrie că lucrează doar la spitalul de stat şi la UMF.
Dr. Radu Budurcă, chirurg estetician tot la „Sf. Spiridon”, chiar îşi face reclamă pe internet cu cabinetul de la clinica privată, Avicena Profertis. El are un telefon de contact şi direcţionează pacienţii spre cabinetul din Ştefan cel Mare, adresă la care în mod sigur nu se află Spitalul Judeţean.
„Medicii cu renume care rămân la noi ne aduc pacienţi şi nu avem motiv să-i îndepărtăm, chiar dacă lucrează şi la privat. Ne asigură stabilitate.”, Ioan Bârliba, manager al Spitalului „Sf. Spiridon”
Bârliba privatizează „Spiridonul” pe bucăţi
Şefii din sănătatea ieşeană sunt convinşi că practica profesării atât la stat, cât şi în privat, nu parazitează sistemul. „Pe noi nu ne încurcă, pentru că suntem un spital foarte mare, cu caracter regional, şi avem foarte mulţi pacienţi. E drept, este posibil ca spitalele mici, cu puţini pacienţi, să fie afectate pentru că, măcar teoretic, medicii îşi pot racola pacienţi din spital”, explică Ioan Bârliba, managerul de la Sfântul Spiridon.
Împăciuitor, Bârliba a găsit soluţia ca să nu mai fie căpuşat: le amenajează saloane elegante şi săli de operaţie. „Pot prelua câteva paturi şi le pun la dispoziţie mesele de operaţie. Plătesc o taxă şi îmi pot aduce pacienţi”, e soluţia găsită de managerul de la „Spiridon”.
Se fură CNP-urile pacienţilor din spitale
CJASS face controale pe dubla decontare doar prin sondaj, iar puţinele cazuri prinse sunt aruncate presei ca pe nişte mari trofee. Medicii de la stat au acces la CNP-urile pacienţilor şi le pot transfera, fictiv, şi pe cabinetele proprii. Deci pot deconta servicii pe care nici măcar nu le-au efectuat, nemaifiind nevoiţi să-şi mute pacienţii de la stat la privat.
Cum procedează CJASS: din când în când sunt sunaţi, aleatoriu anumiţi pacienţi din listele de decontare şi întrebaţi unde s-au tratat. Unii recunosc că au fost la spital, deşi figurează la cabinetul privat. Atunci se dau sancţiuni, dar în tot anul se adună 4-5 medici prinşi din câteva sute care fac „joc dublu”.
Anul acesta, cea mai mare sancţiune a primit-o Georgeta Oprişan, medic neurolog, dar cazul a fost prezentat în surdină. Amenda a fost de 54.000 de lei, adică suma pe trei luni decontată de un cabinet mediu. Merită riscul.