Kristina Moy a fost intr-un supermarket din orasul american Seattle, din statul Washington, pentru a face cumparaturile saptamanale de mancare si, ceea ce trebuia sa fie o activitate rapida, s-a transformat intr-un calvar de trei ore, din cauza sutelor de cumparatori care voiau sa se aprovizioneze in contextul epidemiei de coronavirus.
Jay Inslee, guvernatorul Washington-ului, a declarat stare de urgenta dupa ce a fost anuntat primul deces din stat relationat cu Covid 19.
„Hartia igienica si laptele au disparut de pe rafturi mai rapid decat te-ai fi putut gandi si apa minerala este aproape finalizata”, a povestit Moy.
Dar aceasta nu este singura care s-a confruntat cu niste cozi imense in magazine si cu rafturi goale.
Cererea masiva de orez si de fidea instant in Singapore l-a facut pe premierul Lee Hsien Loong sa dea asigurari ca aceste produse vor fi suficiente pentru toti.
In Auckland, Noua Zeelanda, cheltuielile in supermarketuri au explodat, crescand cu 40% sambata trecuta, comparativ cu aceeasi perioada din 2019.
Cumparatorii din Malaysia au facut ca vanzarile saptamanale de gel antibacterian sa creasca cu 800%.
In toate aceste tari au fost confirmate cazuri de infectare cu Covid-19.
Cumparaturile din panica sunt un fenomen care apare in contextul unei crize si care poate ridica preturile si impiedica persoanele care chiar au nevoie de anumite produse sa le poata achizitiona (precum mastile pentru angajatii din sectorul de sanatate).
Atunci, de ce lumea cade prada impulsului cumparaturilor nervoase? Expertii spun ca acesta se datoreaza fricii de necunoscut si faptului ca se crede ca o problema grava justifica un raspuns dramatic, desi, in acest caz, mult mai eficient ar fi ceva atat de normal precum spalatul pe maini, mai scrie BBC Mundo.
Dezavantajele cumparaturilor din motiv de panica
„Este rational sa te pregatesti pentru ceva rau care pare probabil sa se intample (precum un uragan sau o inundatie)”, spune David Savage, profesor de Comportament si Microeconomie la Universitatea Newcastle, in Australia.
Savage, care a scris despre ratiunea din spatele aprovizionarii intr-o criza, a adaugat ca „nu este rational sa cumperi 500 de cutii de fasole pentru o posibila perioada de izolare de doua saptamani”.
Acest tip de comportament poate inrautati penuria. Aprovizionarea irationala poate, de asemenea, conduce la speculatii pe preturi, afirma Steven Taylor, profesor si psiholog la Universitatea din Columbia Britanica si autor al The Psychology of Pandemics („Psihologia pandemiilor”).
„Daca pretul unei role de hartie igienica se tripleaza, acesta incepe sa fie vazuta ca un produs ce va disparea, ceea ce poate genera anxietate”, spune el.
Au fost multe exemple de cresteri de preturi ca raspuns la Covid-19. La inceputul lunii martie, lantul de televiziune CNBC raporta vanzarea pachetelor de 20 de masti cu peste 100 dolari/pachet pe site-uri precum eBay si Etsy. Dar, companiile au implementat masuri pentru a opri speculatorii.
Amazon a anuntat la inceputul acestei luni ca a eliminat peste un milion de produse de prima necesitate pentru descrieri inselatoare si pentru speculatii de pret.
Lanturile britanice de farmacii Boots si LloydsPharmacy au decis, de asemenea, sa restranga vanzarile de dezinfectanti de maini la numai doua sticle pe client.
Faptul ca lantul de furnizare din China este in centrul propagarii coronavirusului a exacerbat cumparaturile din panica, afirma Ben Oppenheim, director senior la Metabiota, o firma de cercetare a bolilor infectioase, cu sediul la San Francisco (SUA).
„O mare parte din aceasta poveste s-a bazat pe intreruperea productiei mondiale si a lanturilor de furnizare. Exista o neliniste legata de posibilitatea unei lipse de medicamente, masti si alte consumabile, si aceasta trebuie abordata si clarificata”, subliniaza acesta.
Psihologia cumparaturilor din panica
Este o clara diferenta intre pregatirea dezastrelor si cumparaturile pe motiv de panica, explica Taylor.
In cazul uraganelor sau inundatiilor, majoritatea persoanelor au o ideea clara in legatura cu articolele de care au nevoie. Dar, dat fiind faptul ca acum nu este clar ce efecte va avea Covid-19, sunt multe incertitudini si acestea impulsioneaza cheltuielile.
Cumparaturile din panica, semnaleaza Taylor, sunt alimentate de anxietate si disponibilitatea de a face orice pentru a-si calma temerile, precum a sta la coada mai multe ore sau a cumpara mult mai mult decat este necesar. Cumparaturile nervoase ajuta persoanele sa simta ca detin controlul asupra situatiei, spun expertii.
„Lumea simte nevoia de a face orice ar fi proportional cu ceea ce percep a fi nivelul crizei. Stim ca spalatul pe maini si masurile de igiena in caz de tuse reprezinta tot ceea ce trebuie sa facem pentru moment”, mai spune Taylor.
„Dar, pentru multi, spalatul pe maini pare a fi prea ordinar. Acesta este un eveniment dramatic si, de aceea, este nevoie de un raspuns dramatic, motiv pentru care persoanele isi risipesc banii in speranta ca se protejeaza”, a adaugat el.
Savage, se pronunta, la randul sau, pentru alte principii in joc, precum aversiunea fata de a pierde ceva. „Daca apoi ne dam seama ca avem nevoie de hartie igienica si nu am cumparat-o cand am avut ocazia, realmente ne simtim rau”, afirma el.
In final, mentalitatea de turma explica, de asemenea, acest comportament. Expertii spun ca simplul fapt ca o persoana cumpara din panica, poate face ca si altii sa procedeze la fel.
Taylor mentioneaza ca aceste cumparaturi din panica apar excesiv pe retelele de socializare si in mass-media. „Asta amplifica senzatia de lipsa si, la randul sau, influenteaza cumparaturile din panica”, explica el.
O reactie naturala?
Fara indoiala, unii cercetatori considera ca eticheta de „panica” poate fi putin inselatoare si ca adevarata „panica” este rara, rezervata pentru situatii in care moartea este iminenta. Panica este o stare subiectiva, emotionala si, ceea ce observam in realitate, este comportamentul, afirma Ben Oppenheim, director senior la Metabiota.
„In momentul in care cineva citeste articole sau mesaje pe twitter privind intreruperile in lantul de aprovizionare din China si lipsa de masti din Hong Kong, ia decizia de a se aproviziona cu masti pentru cazul de penurie. Poate parea ca aceasta este panica, chiar daca este bine gandita”, precizeaza el.
Intr-un studiu din 2010, Owen Kulemeka, de la Universitatea din llinois (SUA) a scris ca majoritatea acestor cumparatori sunt doar organizati si „cei care intarzie cu aprovizionarea invoca informatii contradictorii si lipsa de resurse (se tem sa cumpere produse care se vor deprecia in cazul in care dezastrul nu se va produce) drept motive pentru faptul ca asteapta pana in ultimul minut”.
De asemenea, exista o continuitate in modul in care persoanele reactioneaza la crizele masive, precizeaza Helene Joffe, profesor de psihologie la University College de Londres. „Persoanele recurg la ceea ce stiu deja in legatura cu amenintari similare”, subliniaza ea.
Joffe semnaleaza cum unii au legat Covid-19 cu epidemia de SARS (sindrom respirator acut grav), un coronavirus diferit, care a provocat mai multe decese in 2003.
„Legatura cu SARS atenueaza senzatia de risc. Altii au relationat Covid-19 cu ciuma neagra, care, pe de alta parte, amplifica senzatia de risc”, a adaugat profesorul de psihologie.
Ingredientul critic este informarea, spune Oppenheim. „Daca putem aborda temerile publice si nelinistile, ar fi posibil sa reducem panica si cumparaturile de ultima ora”.
Alternative la cumparaturile din panica
O optiune la cumparaturile din panica ar fi pregatirea pe parcursul intregului an pentru posibile urgente. Dar asta tinand cont si de nevoile celorlalti: cumpara ceea ce tu si familia ta aveti nevoie si evitati impulsul de acumulare.
Atunci cand cumparaturile din panica se produc colectiv, pot duce la majorarea preturilor sau la lipsa unor produse pentru persoanele cu risc ridicat, care au nevoie de lucruri precum mastile mai mult decat restul populatiei.
„Anxietatea trebuie sa fie recunoscuta si gestionata”, afirma Joffe. „Nivelurile ridicate de anxietate nu sunt utile pentru a preveni contagiunea”, mai spune el.
In ceea ce priveste cumparatorii care vor sa isi faca achizitiile saptamanale de mancare, Kristina Moy, din Seattle, spune ca data viitoare va comanda produsele pe Amazon.
