O problemă poate apărea în aplicarea ordonanței 33/2020, care prevede bonificații pentru firmele care plătesc impozitele până pe 25 aprilie (5% pentru firmele mari, 10% pentru restul) – problemă generată de faptul că ANAF are tendința de a supra interpreta legea și, deși textul OUG nu amintește nimic de asta, susține că bonificația poate fi primită de cei care sunt la zi cu obligațiile fiscale. Iar aceasta în condițiile în care guvernul a decis să amâne depunerea situațiilor financiare, pentru firme și pentru ONG-uri, până la 31 iulie. Din nou, se resimte nevoia de reformare a ANAF, nu numai la nivel tehnologic, ci și ca mentalitate.
OUG 48/2020 vine și cu alte facilități: rambursările de TVA se fac cu control ulterior asupra firmelor, impozitul pentru turism și cel pentru alimentația publică scade cu partea aferentă stării de urgență (dar numai cu prezentarea certificatului de stare de urgență, emis la cerere de Ministerul Economiei), apar noi suspendări ale executărilor silite (cu excepția celor privind infracțiunile), iar eșalonările la plata datoriilor nu comportă dobânzi sau penalități.
Per total, este limpede că economia României nu stă foarte bine, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, iar Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) o arată în clar: exportul și importul de bunuri scad puternic, HoReCa înregistrează pe lunile acestea o scădere de circa 70%, iar aceste realități se înregistrează și în salariul mediu brut, aflat și el în scădere cu aproximativ 4%.
Ca măsură de ajutorare a economiei, impactul pandemiei asupra sa va fi transferat către datoria publică. Deficitul bugetar crește de la 40 de miliarde lei la peste 70 de miliarde, însumând 6,7% din PIB. Prima rectificare bugetară arată că cea mai importantă scădere va fi la asigurările sociale, ca urmare a celor peste 560.000 de cereri de șomaj tehnic. Pe scurt, se pare că vorbim despre o contracție de 1,9% din economia națională.
În acest context, ministrul Finanțelor Publice a arătat că se pregătește emiterea unor obligațiuni pentru populație, în lei și în valută, mai mult, că se caută finanțări pe piața externă, pentru a reduce din efectele pandemiei.
Tot el afirmă că avem șanse să ieșim mai bine decât am sperat, impactul economic al pandemiei fiind mai mic în România decât în alte state, spunând că deja există soluții pentru criza economică, ce vor fi mai ușor de implementat, pornind de la o relaxare în ordine inversă a măsurilor adoptate. Cu alte cuvinte, odată ce reușim să depășim criza de sănătate, lucru pe care el îl estimează ca survenind peste două săptămâni, atenția guvernului se poate îndrepta într-o măsură mai mare spre refacerea economiei. Deja avem exemple în acest sens, de la producători care și-au adaptat producția și acum produc biocide, măști, ventilatoare, la reluarea parțială a lucrului la Uzinele Dacia, pe bază de voluntariat, urmând ca în perioada următoare să repornească producția și în alte uzine.
Să sperăm că ne apropiem de finalul pandemiei și că vor surveni măsuri care să repornească economia românească.
