Zilele din Săptămâna Luminată au o simbolistică specială şi o denumire precisă: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. Aceste zile deschid perioada liturgică de 50 de zile până la Rusalii, numită Penticostar, în care rânduielile Bisericii se schimbă
Sâmbăta Luminată este denumită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul. De asemenea, această zi precede Duminica Tomei, când Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte pe Sfântul Apostol Toma.
Este singura zi de sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morţii vor fi pomeniţi la slujba specială de Paştele Blajinilor, în lunea de după Duminica Tomii.
Ce nu trebuie făcut în această perioadă
În această perioadă credincioşii nu nu fac mătănii, ci doar se închină. De asemenea, în această zi sunt pomeniți cei care au murit înecați.
Istoria legată de Sâmbăta Luminată, care mai este numită și Sâmbăta Sfântului Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul provine din momentul când Sfântul Cuvios Ioan a plecat la Sfântul Grigorie Decapolitul, unde a intrat în monahism. Cei doi, împreună cu Sfântul Iosif Imnograful, au plecat în Bizanţ. Aceștia mergeau prin cetăţi îndemnând poporul să cinstească sfintele icoane. Sfântul Grigorie a trimis pe Sfântul Iosif să-i înştiinţeze şi pe creştinii din Roma, dar a fost prins în insula Creta. Acesta este adevărul legat de Sâmbăta Luminată. În acest timp, Sfântul Grigorie Decapolitul a trecut la Domnul şi a fost îngropat de Sfântul Ioan. După puțin timp a trecut la cele veşnice şi Sfântul Ioan, de care a avut grijă Sfântul Iosif, care fusese eliberat din temniţă. Mai târziu, Sfântul Iosif Imnograful a zidit o biserică aproape de Bizanţ în cinstea Sfântului Nicolae şi a adus aici moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi ale Sfântului Cuvios Ioan.
