Nicolae Bahan a fost unul din muncitorii sezonieri adusi cu avioanele in Germania pentru a ajuta la culegerea sparanghelului. Barbatul de 57 de ani a muncit in localitatea Bad Krozingen din landul Baden-Wurttemberg. In dimineata zilei de 11 aprilie, el a fost gasit mort in containerul de locuit in care era cazat. Un test ulterior a aratat ca fusese infectat cu noul coronavirus.
Der Spiegel o citeaza pe Julia Klockner (CDU), ministrul federal al Agriculturii, care a declarat la un talkshow TV ca barbatul din Romania ar fi murit in urma unui infarct. Autorii articolului au remarcat ca declaratia responsabilei din guvernul german a sunat ca un fel de linistire a celorlalti muncitori sezonieri, pentru a nu periclita recoltarea sparanghelului, o leguma foarte apreciata in Germania.
Dar in containerele stramte, neaerisite si adesea darapanate in care traiesc multi sezonieri romani care ajuta la strangerea recoltelor, pericolul de infectare a devenit un risc profesional: alte patru persoane au fost testate pozitiv la coronavirus la ferma din Bad Krozingen. Totusi, recoltarea continua.
„Se poate muri si de foame!”
Merita efortul? O intrebare care ii preocupa mai putin pe cei care au neaparata nevoie de banii castigati la cules de sparanghel in Germania, dupa cum noteaza jurnalistii de la Der Spiegel.
Nicolae Bahan provenea din Solca, o localitate din nordul Romaniei, din Bucovina. Sotia sa venise la muncile agricole la aceasta ferma germana deja in urma cu noua ani, doi ani mai tarziu si-a adus si sotul.
Jurnalistii de la Der Spiegel au stat de vorba cu primarul din Solca, Cornel Tehaniuc, care le-a explicat pe scurt de ce aleg numerosi locuitori de acolo sa mearga la munca in Germania, inclusiv in plina pandemie de coronavirus: Se poate muri si de foame!
In Solca, in ultimii 30 de ani, au fost inchise rand pe rand fabrica de lemn, cea de textile, beraria, precum si sanatoriul cu baile. Din 5.000 de locuitori, au mai ramas 2.000, noteaza articolul din publicatia germana. Saracia si neajunsurile ii obliga pe oameni sa isi caute norocul in alte parti.
Asta a facut si Nicolae Bahan, care venise deja din 20 martie cu un zbor charter in landul federal Baden-Wurttemberg, la ferma din Bad Krozingen. Un al doilea avion cu muncitori romani a aterizat la inceputul lui aprilie la Baden-Baden. Se pare ca la Bad Krozingen ar fi venit in total cam 320 de sezonieri romani, in timpuri normale fiind ceva mai multi.
Din carantina in Romania, la munca in Germania
Aproape toti muncitorii sezonieri au venit din Suceava, judetul cel mai afectat de coronavirus din Romania – un aspect trecut cu vederea la angajarea lucratorilor, observa autorii articolului.
Despre Bahan se spune ca s-ar fi infectat in Germania, dar la ferma din Bad Krozingen el ar fi avut contact aproape exclusiv cu romani.
Der Spiegel a stat de vorba cu conducerea firmei si cu cea a asociatiei producatorilor de sparanghel. Acestia au explicat situatia foarte grea in care s-ar gasi din cauza epidemiei actuale. Se asteapta ca 30% din recolta de sparanghel si capsuni sa se piarda, ceea ce le va produce fermierilor locali daune serioase.
Muncitorii romani care ajuta la strangerea recoltei locuiesc in containere plasate pe terenul fermei, printre campuri. Printre sarmele de uscat rufe se strang gramezi de pungi de gunoi, observa jurnalistii de la Der Spiegel, care au fost la fata locului.
Conducerea fermei face referire la masurile de protectie impuse de Ministerul german de Interne: carantina obligatorie dupa sosirea in Germania a lucratorilor, munca in grupuri mici.
Seful firmei nu vrea insa sa le arate jurnalistilor de la Der Spiegel conditiile in care locuiesc lucratorii romani. Pe Internet circula fotografii care dezvaluie fata deloc placuta a acestor conditii.
Conditii foarte grele pentru muncitorii sezonieri romani
Der Spiegel a aflat insa detalii despre aceste conditii de la alti romani care au lucrat anterior acolo. Este vorba de cuplul Ionela si Gheorghe Rusu (nume schimbate de Der Spiegel, care cunoaste insa identitatea celor doi). Acestia spun ca experienta de la Bad Krozingen a fost una deloc buna.
Ionela Rusu a povestit prin intermediul unui serviciu de mesagerie online cum le-a mers la Bad Krozingen.
Sotii Rusu, ambii trecuti de 50 de ani, provin tot din nordul Romaniei. El a fost sofer de camion, iar sotia s-a ocupat de casa si de copii. Au venit la cules de sparanghel la Bad Krozingen dupa aderarea Romaniei la UE in 2007. Ionela le-a povestit jurnalistilor ca au muncit foarte mult pentru bani putini, in 2013 au venit pentru ultima data la aceasta ferma, primind 4 euro pe ora.
Ca sa castige destui bani, sotii au fost nevoiti sa lucreze si doua ture pe zi. Conditiile de cazare erau de asemenea proaste: „Eram 5-7 oameni intr-o camera, cu paturi de fier ca la inchisoare si dulapuri ruginite, la baia comuna dusurile erau despartite doar de perdele de plastic, iar la bucatarie nu era nici macar o chiuveta”, a povestit Ionela Rusu pentru Der Spiegel.
Mai mult, romanilor le fusesera retinute actele de identitate, nu au primit nici copie dupa contractul de munca, nici adeverinta salariala. Sotii Rusu lucreaza intre timp pentru o alta unitate agricola din sudul Germaniei.
Firmele din Germania si Romania nu comenteaza
Seful firmei din Bad Krozingen nu a comentat mai nimic pe marginea acestor acuzatii, noteaza Der Spiegel. Firma sustine ca ar plati salariul minim de 9,35 euro pe ora si chiar prime.
Un muncitor serios ar face cam 2.000 de euro pe luna. Doar ca o parte din bani revine firmei de intermediere din Romania, alta parte se duce pe cheltuielile de transport, 8 euro pe zi ar costa chiria baracii de locuit, alti 4 euro zilnic masa de pranz.
Firma de intermediere din Romania, cu sediul central chiar la Solca, este acuzata acum de neglijenta, pentru ca ar fi trimis in Germania lucratori din zone aflata in carantina in Romania, scrie Der Spiegel. Majoritatea lucratorilor din Suceava au venit in Germania prin firma respectiva din Romania, care a refuzat sa raspunda intrebarilor jurnalistilor germani.
Seful unitatii agricole din Bad Krozingen le-a spus autorilor articolului ca o va sprijini acum cu formalitatile pe vaduva lui Nicolae Bahan. Financiar ar urma sa o ajute asigurarea medicala incheiata pentru sotul ei, care ar contine o prima pentru caz de deces.
