Multe afaceri se vor putea redeschide, în condițiile acestei relaxări, având în vedere că nu vom mai fi condiționați de declarații privind deplasarea, iar prin aceasta mulți clienți vor reveni, la propriu, pe piață.
Conform anunțului autorităților, saloanele de îngrijire personală, cabinetele stomatologice, hotelurile și micile magazine vor putea să își reia activitatea, evident, în anumite condiții. De asemenea, bazele sportive (doar pentru sportivii de performanță) și muzeele vor putea fi iarăși frecventate.
În schimb, restaurantele, barurile, cafenelele vor rămâne închise încă o perioadă, ca și ca teatrele, cinematografele, mall-urile. La fel, clădirile de birouri mai așteaptă până când să își reia activitatea. Angajații companiilor care au ajuns în șomaj tehnic vor fi susținuți de stat și după data de 14 mai, mai mult, guvernul ia în calcul suportarea a 35-45% din salariul brut al unor categorii de angajați (practic, taxele către stat) pentru a ajuta firmele să revină în activitate și a face ca economia să își „revină în V”, cum a spus ministrul Finanțelor.
Criza aceasta provoacă și schimbări din partea firmelor, unele dintre ele luând în calcul posibilitatea să se mute cu totul în online. Această căutare corespunde corelării mai bine făcute la piață și ea își găsește un corespondent la nivel social, prin faptul că 70% din angajații din România și-ar dori să lucreze mai departe de acasă 1-2 zile pe săptămână după ieșirea din starea de urgență.
Acesta sunt semne bune, vorbim de reînceperea activităților economice, însă trebuie să ne dăm seama că situația în care ne aflăm nu este nicicum una fericită. Banca Centrală Europeană vorbește de o recesiune între 5 și 12% la sută, care ar putea să se întindă și în anii următori. La nivelul României, Comisia Națională de Strategie și Prognozează (CNSP) estimează o contracție a economiei locale de 1,9% din PIB. Pentru sectorul turistic, este un moment greu, iar, chiar dacă guvernul vrea să îl sprijine prin acordarea de granturi sau prin cupoane, revenirea va fi foarte dificilă, dacă ne uităm la scăderea înregistrată.
De aceea este necesar să avem grijă la felul în care fiecare firmă își reîncepe activitatea. Spre exemplu IMM-urile care au apelat la programul IMM Invest pentru a depăși criza trebuie să fie foarte atente pentru a nu încălca prevederile contractuale, altfel riscând să ajungă în situația de a returna ajutorul de stat, plus dobânzi. Criteriile programului trebuie respectate la literă pentru a evita această situație.
La fel, mai trebuie luat în considerare faptul că, indiferent dacă pe perioada stării de urgență și o lună după încetarea sa, firmele nu primesc penalizări pentru datoriile scadente față de stat, din luna iunie se riscă să se ajungă chiar la executări silite din partea ANAF dacă nu se ia în considerare acest aspect. Pentru afacerile aflate în situația de a nu putea să stingă aceste datorii, amintesc pe scurt că există mecanisme în legislație pentru a împiedica executarea: eșalonarea la plată (practic, plata în rate a datoriilor, prin care se împiedică și aplicarea de penalități) sau medierea fiscală (atenție, aceasta are doar rolul de a putea obține anumite avantaje la plată sau demonstrarea faptului că suma datorată este mai scăzută în cuantum decât cea pretinsă de ANAF).
