Sărbătoarea de Rusalii, sau Pogorârea Sfântului Duh peste Sfinții Apostoli reprezintă încheierea ciclului de sărbători pascale pentru ortodocși: Învierea, Înălțarea și Pogorârea Sfântului Duh. Anul acesta, Rusaliile se sărbătoresc pe 7 și 8 iunie.
Rusaliile, cunoscute și drept Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.
Rusaliile cad întotdeauna la 10 zile după Înălțare sau la 50 de zile după Paşti. Potrivit Bibliei, în momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe apostoli. Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Apoi, aceștia au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății, iar credincioșii cinstesc așa cum se cuvine cele două zile de Rusalii.
Potrivit credinței populare, Rusaliile reprezintă spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă de unde au venit și încep să le facă rele oamenilor.
Pentru a nu le face rău, oamenii au evitat să le mai spună Rusalii și le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.
În fiecare zonă a țării sunt diferite obiceiuri cu care românii marchează această zi. Spre exemplu, în unele părți, oamenii își împodobesc casele cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a fi feriți de boală și de rele. Teiul este considerat ca fiind un protector al gospodăriilor care le ferește de duhurile rele și de grindină. Flăcăii aduc ramuri de tei din păduri la biserică pentru a fi sfințite, pentru ca mai apoi credincioșii să le ia și să le pună acasă la icoane.
De asemenea, ramurile de tei, soc și mure sunt folosite pentru leacuri, iar în tradiția populară se spune că până de Sânziene acestea au puteri vindecătoare.
Se spune că în noapte de Rusalii spiritele stau pe lângă apele izvoarelor și pot lua mințile oamenilor. Boala seamănă cu o transă ce poate fi vindecată doar prin dansul călușarilor.
În localități precum Contești, Lisa, Năsturelu, Bragadiru și Zimnicea, obiceiul călușarilor este prezent și astăzi. Bătrânii satelor cred că, dacă eşti bolnav, de Rusalii te poţi face bine după ce vătaful călușarilor trece cu pasul peste tine.
În Oltenia, călușarii merg din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele rele. Oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, cu pelin, apă și sare.
În ziua de Rusalii, credincioșii duc la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Frunzele de nuc de Rusalii au ca semnificație limbile de foc ce au coborât asupra apostolilor, la Ierusalim. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi casele și icoanele, pentru alungarea spiritelor rele.
În zilele de Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni. Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinsteşte şi preţuieşte cum se cuvine ziua.
De la Rusalii, timp de 9 săptămâni, nu se vor mai culege ierburi de leac. În ziua de Rusalii nu e bine să te cerţi, fiindcă vei fi „luat din Rusalii”.
În unele zone, oamenii cred că nu e bine să mergi la câmp pentru că te poți întâlni cu Ielele și te vor pedepsi. De asemenea, nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.
Pentru alungarea Ilelelor, femeile fac descântece și ung tocurile ușilor cu usturoi. Astfel se crede că gospodăria va fi ferită de rele și de ghinion tot restul anului.
Cine nu respectă sărbătoarea de Rusalii se spune că va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular ”luat din Rusalii”. Se crede că de această boală nu vor scăpa nici cei care se ceartă în ziua de Rusalii.
În Ardeal există obiceiul care se numește ”udatul nevestelor”. Bărbații își duc femeile la râu pentru a-și uda femeile să fie sănătoase și frumoase tot anul.
