Știm de acum că recesiunea economică lovește și va lovi România anul acesta destul de tare. Banca Mondială vorbește la nivel global de cea mai gravă criză de la Al Doilea Război Mondial, iar pentru România prevede o scădere economică de 5,7% în 2020, în timp ce S&P estimează o scădere de 5,5%. Să vedem cum va face față guvernul acestei provocări, dincolo de noul slogan adoptat, „Economia înainte de toate”.
Uniunea Europeană a declarat că România va primi 33 de miliarde de euro (din care vor fi returnate 12 miliarde), dar trebuie ca reprezentanții noștri să se prezinte cu planuri clare, bine construite. Iar în acest moment nu se știe cum vor arăta acestea. Oricum, o consultare cu antreprenorii români este mai mult decât necesară, pentru a vedea cum poate fi dezvoltată economia autohtonă în aceste momente dificile și în cele ce vor urma.
Creșterea salariului minim, de exemplu, poate constitui un impediment pentru companiile mici și mijlocii, prin cheltuielile suplimentare pe care le presupune. În plus, legat de această creștere, se impun și o serie de precizări din partea guvernanților, cum ar fi spre exemplu aplicarea clară a coeficienților de salarizare pe anumite categorii de angajați pentru poziția cărora nu sunt prevăzute niveluri de calificare. (Coeficientul începe de la 1, care reprezintă salariul de bază minim pentru muncitorii necalificați și urcă până la 2, pentru cei angajați pe posturi care necesită studii doctorale.)
Firmele cu probleme financiare au la îndemână o serie de mecanisme pentru a supraviețui: restructurarea financiară, amnistia fiscală, alături de intrarea în insolvență, medierea sau concordatul preventiv.
Dar mai importante pot fi soluțiile oferite de stat pentru firmele ce își reîncep activitatea, mai exact pentru cele care revin din șomajul tehnic sau pentru cele care fac angajări. Să le luăm pe rând: în privința șomajului tehnic, statul va deconta 41,5% din salariul fiecărui angajat revenit în producție, pentru o perioadă de 3 luni, cu o sumă maximă de 2.253 de lei. Vorbim de decontare, deci angajatorul suportă întregul salariu, pentru ca în termen de 10 zile să solicite restituirea a 41,5%. Mai mult, angajatorul are obligația de a păstra angajatul până la finalul anului 2020, altfel fiind în situația de a returna banii către stat.
Cea de a doua măsură urmărește scăderea șomajului prin stimularea firmelor să angajeze anumite categorii de persoane, trei la număr: cei peste 50 de ani care și-au pierdut locul de muncă din cauza coronavirusului; tinerii cu vârsta între 16 și 29 de ani, indiferent dacă au mai lucrat sau nu; în fine, cetățenii români reveniți din străinătate. Pentru a se califica la această măsură, firmele trebuie să facă angajările din prezent și până în decembrie, pentru minimum 24 de luni – altfel angajatorul va fi obligat să restituie sumele încasate. Astfel, vreme de un an din momentul angajării statul va acoperi 50% din salariile acestor persoane, într-un cuantum maximal de 2.500 de lei pe lună. Condiția esențială pentru a putea face aceste angajări și, implicit, pentru a avea acces la această măsură de sprijin din partea statului este ca persoanele vizate să fie înscrise ca șomere, să existe în evidențele statului cu acest statut. În același timp, firmele nu pot solicita vreo decontare pe alte forme de suspendare a contractelor și se pare că nici dacă îi reangajează pe cei concediați.
