„Rusia ar putea profita de discordia din NATO pentru a-i testa capacitatea de apărare. Dacă ei (rușii) vor considera că noi (NATO) nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice și să amenințe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, a spus generalul Hodges.
Sub titlul „În timp ce Trump îşi repatriază trupele din Germania, Putin şi Xi sunt în ofensivă”, The Sunday Times publică o analiză a schimbărilor geopolitice actuale, informează Rador.
„Un amestec periculos între China în plină ascensiune, Rusia revanşardă, America izolaţionistă şi Europa pasivă destabilizează securitatea internaţională într-o măsură nemaiîntâlnită de 30 de ani. Dacă mai punem recesiunea globală asociată pandemiei şi bănuielile că preşedintele american – care pare a privi spre Putin, acuzat de intervenţie în alegerile americane din 2016 în favoarea lui Trump – ar putea avea o reacţie moderată faţă de Rusia resurgentă, alianţa mondială a democraţiilor nu a părut niciodată mai fragilă. În aceste împrejurări, planul de retragere a trupelor americane este «o nebunie» şi o «greşeală colosală» care va submina în continuare coeziunea NATO, spune generalul american în retragere Ben Hodges, fost şef al armatei americane în Europa.
Proasta infrastructură din România creează, mai degrabă, probleme NATO decât Rusiei
Retragerea parțială a militarilor americani din Germania reprezintă un „semnal foarte prost” pentru unitatea și coeziunea NATO dar ea nu ar trebui să afecteze capacitatea de mobilizare a Alianței în cazul unei agresiuni ipotetice a Rusiei îndreptate împotriva României, mai ales dacă „retragerea” din Germania este urmată de o „relocare” a unor unități americane în țara noastră, conform analiștilor politici și militari consultați de Digi24.ro.
În schimb, România e mai degrabă direct afectată de reducerile bugetare ale Pentagonului destinate investițiilor la baza de la Mihail Kogălniceanu sau de blocajele și întârzierile în programele de înzestrare. În plus, proasta infrastructură (lipsa de autostrăzi și a liniilor ferate de mare viteză care să permită transportul rapid al tehnicii grele) ar întârzia semnificativ o eventuală desfășurare a forței de reacție rapidă a NATO în cazul unei amenințări militare venite din Est.
Fostul comandant al forțelor armate SUA în Europa, Ben Hodges, a dat ca exemplu exercițiul NATO Saber Guardian 2018, când armata americană a avut echipament blocat peste două luni în România. „Trebuie să vă îmbunătățiți infrastructura”, declara, la acel moment, Ben Hodges.
Forța de reacție rapidă NATO are la dispoziție circa 3 zile pentru a putea reacționa eficient, cu trupe aeropurtate, care sunt vârful de lance al Forței de Reacție Rapidă a NATO (VJTF – „Very High Readiness Joint Task Force”), în cazul unui posibil conflict la granița de Est a Alianței.
Cu alte cuvinte, în cazul în care România ar fi atacată, ipotetic, de Rusia, armata română trebuie să reziste, de una singură, timp de cel puțin 3 zile.
Rusia figurează ca o amenințare la adresa securității României, în noua versiune a Strategiei naţionale de apărare a României. Ministerul de Externe de la Moscova a calificat decizia drept un „deficit de gândire independentă în rândul politicienilor români”.
