In 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, care asigura si interimatul Ministerului Sanatatii, il numeste pe Adrian Ionel director al Institutului Cantacuzino, dar acesta ramane si presedintele Consiliului de Administratie la Unifarm. In acelasi timp, Adrian Ionel era membru in Consiliul de Administratie al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei de la Magurele si in Consiliul de Administratie al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale si Resurse Radioactive – ICPMRR Bucuresti.
In 2016, Adrian Ionel a incasat venituri din sase salarii de la stat, trei de la Unifarma, unul de la Institul Cantacuzino si doua din Consiliile din Administratie.
In 2017, intre 27 ianuarie si 3 februarie, Corpul de Control al Ministerului Sanatatii – format din Sorin Virgil Chifulescu, Gianina Larisa Florea si Paula Lupec – descoperea 18 nereguli la Unifarm si propunea trei masuri, printre care si destituirea directorului general Adrian Ionel, relateaza Libertea.ro
In ancheta Corpului de Control al Ministerului Sanatatii se arata ca in 2015, dupa tragedia din clubul bucurestean Colectiv, Unifarm a cumparat de urgenta materiale sanitare si medicamente pentru tratarea victimelor. Corpul de Control a observat ca o suma importanta, 839.000 de lei, nu aparea in evidenta contabila a Unifarm SA.
Corpul de Control a mai descoperit ca Unifarm a inchiriat spatii catre 11 terti, fara a organiza licitatii publice. Raportul mentionat mai arata ca, la momentul acela, Adrian Ionel nu a vrut sa arate contractele de inchiriere incheiate intre Unifarm si chiriasi. „Comisia de control nu a putut verifica contractele de inchiriere deoarece directorul general a refuzat sa prezinte documentele solicitate atat pe timpul controlului, cat si ulterior controlului, cu toate ca a fost instiintat prin adresa nr. 7898/08.02.2017”, se arata in raportul intocmit de Corpul de Control.
S-a mai descoperit, totodata, cu ocazia acelorasi verificari, ca Unifarm luase credite peste capacitatea de rambusare a acestora, avea 1,9 milioane de lei de recuperat de la clienti si „pierduse” un teren de 2.500 mp care, desi aparea in documente vechi, nu se mai regasea in patrimoniul Unifarm si, implicit, al statului roman.
Corpul de Control a cerut, la acea data, demitarea lui Ionel, dar intre timp la carma Ministerului Sanatatii a venit Sorina Pintea, care l-a pastrat pe Adrian Ionel la conducerea Unifarm.
Suspiciuni privind CV-ul lui Adrian Ionel
Adrian Eugen Ionel a lucrat pana in 2012, cand avea varsta de 34 de ani, la firma mamei sale, o firma cu o activitate minora, radiata in anul 2012. El sustine ca a absolvit Facultatea de Drept de la Spiru Haret in 1999, doar ca, la acea vreme, institutia de invatamant mentionata nu era acreditata si ca atare nu putea sa organizeze examene de licenta. Este absolventul unui masterat in managementul informatiilor de securitate nationala la Academia Nationala de Informatii din cadrul SRI.
Acuzatiile procurorilor DNA
Procurorii DNA au mai anuntat ca in cazul lui Adrian Ionel au luat masura controlului judiciar pe o durata de 60 de zile, incepand cu data de 23 iunie 2020.
Anchetatorii sustin ca in calitate de director general al CN Unifarm SA, Adrian Ionel ar fi pretins 760.000 de euro unui intermediar ce reprezenta o societate comerciala pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, sa atribuie un contract de achizitie a echipamentelor de protectie impotriva infectarii cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane si 3 milioane de masti chirurgicale).
„Contractul ar fi fost incheiat cu o firma privata, in prima jumatate a lunii martie 2020, cu incalcarea dispozitiilor prevazute in Legea 98/2016 privind achizitiile publice, atat sub aspectul modului in care a fost negociat, cat si a modului in care a fost atribuit, practic fara nicio procedura.
In plus, cele 1 milion de masti livrate si recetionate in prima transa Companiei Nationale Unifarm SA nu erau masti chirurgicale (produse incadrate in categoria dispozitivelor medicale), ci masti de protectie neconforme cu standardele stipulate in contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protectie decat cele convenite in contract,” precizeaza DNA.
