La nivel european, UE pregătește un ajutor de 750 miliarde de euro pentru țările cu economia afectată de criza coronavirusului, din care România urmează să primească în total peste 31 de miliarde. FMI însă susține că, pentru a fi eficient, acest împrumut trebuie să constea în mare parte din subvenții, nu din împrumuturi, problema fiind că cele 27 de state membre trebuie să se pună de acord asupra celei mai potrivite modalități.
La nivelul României, ministrul Finanțelor face afirmații contradictorii, spunând că nu vom avea nevoie de sprijinul FMI, iar banii necesari economiei vor fi obținuți de pe piețele financiare, dar și de la împrumuturi de la populație. Totodată, costurile crizei COVID-19 ar fi până acum de 3,1 miliarde de lei, ceea ce l-a făcut să afirme că tranzităm cea mai dificilă perioadă economică din ultimul secol.
Partea de împrumut de la populație se face de la începutul lunii iulie, când Programul Tezaur a lansat patru emisiuni de titluri de stat, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani, dobânzile aferente fiind de 3,5%, 4%, 4,25% și 4,75%, iar veniturile din dobânzi sunt neimpozabile. Legat de populație, reculul înregistrat de Pilonul II de pensii pare să fi fost depășit, de la mijlocul acestui an reînregistrându-se creșteri pe trendul dezvoltat de-a lungul anului trecut.
Luna iulie a adus și Programul de relansare economică, iar într-o lună Executivul promite să adopte întreg cadrul legal pentru punerea sa în funcțiune. Dintre propuneri pot fi amintite oferirea de granturi nerambursabile de 2.000 de euro pentru firmele mici fără angajați, introducerea conceptului de Kurtzarbeit, despre care am scris săptămâna trecută, capital îndreptat către HoReCa, programe de finanțare nerambursabilă pentru IMM, pentru digitalizare, sprijin pentru dezvoltarea agriculturii etc. Mai multe și mai pe larg, după ce vom putea analiza în detaliu documentul, săptămâna viitoare.
IMM Invest, care s-a dovedit a fi o șansă, în forma în care funcționează acum, pentru firmele care deja aveau șanse și înainte de criză. Problema constă în faptul că guvernul a lăsat libertate băncilor de a tria dosarele depuse, iar prin aceasta circa 60.000 de IMM-uri, printre care foarte multe fără angajați, au rămas în afara ajutorului oferit.
În altă ordine de idei, ANAF își intensifică verificările la firmele care au primit ajutor din partea statului în starea de urgență, într-o campanie națională privind acordarea șomajului tehnic din partea statului. Chemarea la lucru a angajatului în perioada suspendării contractului este foarte des întâlnită în România, iar amenda pe care o riscă un angajator aflat în această postură este de până la 200.000 de lei.
Legat de acest context, de la 1 iulie se pot solicita decontările pentru angajații ce revin în câmpul muncii, ca și sumele pentru șomajul tehnic plătit în luna iunie celor ce încă au contractele suspendate. Firmele ce primesc acest ajutor trebuie să își păstreze angajații cel puțin până la finele anului.
Tot din iulie firmele pot demara conectarea caselor electronice de marcat la sistemul național de monitorizare al ANAF, despre care am mai scris aici. Marii contribuabili au la dispoziție perioada 1 iulie – 30 septembrie 2020, iar cei mici și mijlocii au de la 1 iulie 2020 și până la 31 ianuarie 2021. Să vedem cum va evolua situația și dacă se prelungește starea de alertă dincolo de 16 iulie.