Bărbații sunt afectați de această boală în proporție mai mare decât femeile, iar această diferență a incidenței cancerului de colon între sexe se explică în primul rând la nivel genetic. Pe de altă parte, se estimează că și factorii alimentari joacă un rol, deoarece barbații au, în general, o alimentație cu consum mai mare de proteine și alcool.
Factorii de risc pentru cancerul de colon se împart, de altfel, în 3 categorii. Vorbim de factori ereditari, factori legați de stilul de viață și factori de mediu, însă prima categorie amintită cântărește cel mai greu. De altfel, persoanele care au antecedente familiale de neoplasm de colon trebuie să facă o colonoscopie o dată la 5 ani. Astfel, eventualele leziuni pot fi identificate din timp și tratate.
„În ceea ce priveste factorii de risc ereditari, există o categorie de leziuni, numite precanceroase, și aici mă refer în principal la polipii de colon sau o altă entitate – polipoza adenomatoasă familială. Polipoza adenomatoasă familială este o boală care se transmite autozomal dominant și există un risc mult mai mare la pacienții care au în familie rude cu această boală să dezvolte cancer de colon sau de rect. Există numeroase studii care explică cum are loc tranziția de la un polip, care initial este benign, la cancer”, explică dr. Eliza Gangone, Medic primar Chirurgie Generală și Chirurgie Oncologică în cadrul Spitalului Clinic Sanador. Potrivit medicului, putem vorbi de mai multe tipuri de cancer colorectal:
– cancer colorectal polipozic, care are la origine apariția unui polip benign care, în timp, sub influența anumitor factori, se transformă în cancer;
– cancer colorectal nonpolipozic, care apare din mucoasa normală;
– cancerul colorectal care complică anumite boli inflamatorii preexistente ale colonului: Boala Crohn și rectocolita ulcerohemoragică.
În cazul polipilor, leziuni tumorale de natură inflamatorie care pot fi izolați și într-un numar mic, se recomandă rezecția lor endoscopică, biopsia și urmărirea. Recomandarea se schimbă dacă vorbim de polipii provocați de polipoza adenomatoasă familială, unde urmărirea este mult mai strictă și atitudinea terapeutică este mai agresivă, pentru că riscul de malignizare este foarte mare – de peste 80%. De altfel Organizația Mondială a Sănătății recomandă la ora actuală persoanelor care suferă de această boală practicarea unei rezecții totale – colectomie totală sau proctocolectomie totală – la vârste tinere, în jur de 15 -20 de ani, în scop profilactic, tocmai pentru a evita apariția cancerului de colon.
Medicul precizează că „este foarte important să ținem cont de antecedentele familiale. Pentru cei care au antecedente familiale de polipoză adenomatoasă sau de cancer, pentru ei nu se mai poate vorbi de screening – ei trebuie incluși din start într-un protocol de urmărire foarte strict și de diagnostic. La acești pacienți, riscul de a face cancer este foarte mare.”
În general trebuie să avem o viață echilibrată – sa mâncăm din toate câte puțin, să fim activi, să nu fim sedentari, să evităm obezitatea pentru că obezitatea este un factor de risc important în cancerul de colon, să consumăm multă apă, minim 2 litri de lichide pe zi.
Simptomul caracteristic cancerului de colon, dar poate și cel mai puțin constant, este tulburarea de tranzit, care poate fi exprimată fie prin diaree, fie prin constipație, însă cel mai frecvent prin alternanța celor două. Ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă o tulburare de tranzit apărută recent la o persoană care, până de curând, avea un tranzit intestinal normal.
Un alt simptom de care putem vorbi în cazul acestei afecțiuni este durerea abdominală, cvasiconstantă în cancerul de colon aflat în etape avansate. Specialiștii avertizează că poate fi vorba de o durere colicativă (cu caracter de crampă), care apare atunci când tumorile sunt stenozante si este specifică tumorilor localizate pe colonul stang, sau poate fi vorba de o durere surdă, persistentă, care de obicei semnifică o tumoră avansată local.
Pacienții pot avea sângerări, însă de obicei este vorba de sângerări mici, repetate, agravate și declanșate de trecerea bolului fecal – rectoragie clasică. Hemoragia importantă, cataclismică, este foarte rar întâlnită ca simptom în cancerul de colon. Sângerările importante, cu sânge roșu aprins și cu cheaguri (hematochezie), pot apărea totuși în tumorile de colon stâng, vegetante, sau în polipii de mari dimensiuni.
Printre simptome, mai putem enumera eliminări de mucus în scaun și, foarte rar, de obicei în stadiile foarte avansate ale bolii, pacientul se prezintă la doctor pentru că își palpează singur tumora.
În cat timp devin celulele precanceroase maligne?
Se spune că un polip va crește cu 1 cm în cel puțin 2 ani. Dacă sunt cunoscuți pacienți cu polipi, se pare că malignizarea lor este posibilă între 3 și 5 ani. De aceea, protocoalele de screening sunt foarte stricte.
Decada de vârstă cu incidență maximă pentru cancerul de colon este între 60-69 de ani. Riscul de face cancer de colon sub 40 de ani este mic, sub 8%. Există pesoane care nu au factori de risc pentru cancerul de colon astfel încât, în lipsa unor simptome, screeningul pentru această afecțiune trebuie să debuteze la vârsta de 50 de ani, realizându-se în special prin colonscopie, o data la 5 ani. Persoanele care au polipi trebuie să facă o colonoscopie o dată la 2 ani, strict la recomandare medicului gastroenterolog.
Cum este cazul în foarte multe neoplasme, o depistare din timp a afecțiunii și implicit tratarea imediată se translatează într-o creștere semnificativă a șanselor de a învinge boala.
„Supraviețuirea în cancerul de colon tratat multimodal – chirurgical, chimioterapie – este în funcție de stadiul de boala. Înainte de a lua decizia cum să tratezi un cancer de colon trebuie să faci o stadializare preterapeutică care se realizaeză cu ajutorul unor investigații: colonoscopie totală și tomografia computerizată. Cu cât stadiul este mai incipient, cu atat supraviețuirea la distanță este de durată. Spre exemplu, în stadiul 1 de boală, supraviețuirea la 5 ani este de peste 90%. Pentru stadiul 2 de boală, supraviețuirea este între 75% și 85%. Pentru stadiul 3 este între 30% și 60%, iar pentru stadiul 4 este sub 5%. Depinde foarte mult de momentul diagnosticului”, ne arată dr. Gangone.
Ce trebuie să faci pentru a evita îmbolnăvirea?
Nu există o rețetă minune, însă medicii subliniază importanța unui stil de viață echilibrat pentru o viață sănătoasă. Trebuie să ai o alimentație rațională și echilibrată, fără a face abuz de proteine de origine animală. Mai sunt și alti factori alimentari, cum ar fi consumul corespunzător de calciu, potasiu seleniu și o serie intreagă de alte minerale care au rol în menținerea stării de funcționare normale a mucoasei colonice. De altfel, deficitul de calciu este incriminat și amintit frecvent ca un factor de risc în apariția cancerului de colon. Calciul are un rol important în schimburile intracelulare și în regenerarea celulară. De aceea este important să faci anual analizele de rutina și, dacă apare o carență de calciu, să o corectezi.
Trebuie să consumi multe lichide (apă, ceai, supe), minim 2 litri pe zi, și să eviți excesul de băuturi alcoolice, în special bere, care este incriminată, mai nou, în etiologia cancerului de colon.
Nu în ultimul rând, fii activ și ai grijă să îți menții greutatea corporală în parametri normali, deoarece obezitatea este un factor de risc important în cancerul de colon. În plus, studiile arată că activitatea fizică regulată nu numai că ajută la reducerea excesului de greutate și a riscului de cancer asociat cu acesta, dar poate ajuta și la scăderea riscului de evoluție pentru cancerele de colon.
În cadrul Spitalului Clinic Sanador, aparatura de înaltă performanță, expertiza medicală și cele mai noi tehnici chirurgicale minim invazive sunt cele care contribuie la vindecarea pacientului oncologic într-un timp scurt. Astfel, zilele de spitalizare sunt mai puține la număr, iar pacientul nu mai este supus unor incizii de mari dimensiuni, ceea ce grăbește vindecarea și reduce riscul de complicații.
