Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind mai mult decât elocventă cu privire la modul în care se procedează la „arestarea” persoanelor în spitale. La Târgu Mureș, o întreagă familie, revenită din Suedia, a fost carantinată, cu toate că statul scandinav nu se mai afla, la acel moment, pe lista țărilor „roșii”. Însă INSP nu a actualizat lista, încălcând chiar prevederile exprese ale unei Hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Familia în cauză a fost eliberată, reținerea ei fiind catalogată de judecător ca ilegală. La Galați, un copil, sportiv de performanță, care a acuzat înțepături în zona inimii, a fost diagnosticat cu COVID-19 și cu faringită, iar după externare a fost luat cu poliția, pompierii și DSP, de la domiciliu, și internat nevoluntar, în ciuda refuzului mamei, în Spitalul de Boli Infecțioase. Judecătoria Galați consideră că, prin această procedură, DSP a încălcat drepturile fundamentale ale omului și că nu a evaluat corect situația familiei minorului, care avea posibilitatea izolării voluntare la domiciliu. Și în acest caz, instanța a dispus anularea deciziei DSP. La Mediaș, un cetățean italian, arestat și el medical, a fost pus în libertate de instanța de judecată.
Una dintre cele mai spectaculoase decizii luate de instanțe cu privire la măsura carantinării dispuse arbitrar de DSP a fost luată în data de 24 iulie 2020, de Judecătoria Galați. O minoră din Galați, Crina Mihaela G., a acționat în judecată, prin intermediul mamei sale, Mihaela, Direcția de Sănătate Publică Galați, cerând eliberarea din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”, unde a fost internată cu forța, și izolarea la domiciliu. Concret, minora, care este sportivă de performanță, a plecat, pe 21 iulie, la recuperare, iar când a revenit a acuzat înțepături în zona inimii. Mama sa a luat imediat legătura cu un medic, care a sfătuit-o să meargă la un control de specialitate. La spital, copila a fost supusă investigațiilor, analizele ieșind bine, nereieșind nicio altă simptomatologie. Medicul de gardă a întrebat-o pe mamă dacă dorește ca fiica ei să rămână, totuși, sub supraveghere, la spital, peste noapte. Femeia și-a dat acordul, după ce a discutat și cu medicul de familie.
Pentru că internarea în spital se poate face numai după testarea pentru COVID-19, minora a fost supusă unui astfel de test, cu acordul mamei. Actele medicale au fost completate, iar internarea s-a produs. Abia a doua zi dimineață mama a aflat de la fiica ei că i-au fost administrate două pastile de Ibuprofen, iar testul COVID-19 a ieșit… pozitiv. Imediat, unitatea medicală a informat-o pe mamă că minora urmează să fie transferată la Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva” din Galați. Aceasta a refuzat. În jurul orei 11.00, medicul a chemat-o pe mamă, pentru a semna o declarație pe proprie răspundere că se opune transferului minorei, încercând să o convingă pe aceasta să se răzgândească și precizându-i că, și în cazul unui refuz, va fi chemată ambulanța și Direcția de Sănătate Publică. Femeia a solicitat să i se permită să se autoizoleze, împreună cu fiica ei, la domiciliu. Din documentele aflate la dosarul instanței, reiese faptul că, într-un târziu, s-a produs externarea, sub obligația izolării minorei și a mamei la domiciliu.
Minoră luată cu japca de acasă, de DSP, Poliție și pompieri
La momentul externării, mama Mihaelei a descoperit că aceasta din urmă fusese diagnosticată cu faringită, diagnostic pe care l-a contestat, spunând că este fals, mai ales după ce lipsa simptomelor fusese confirmată și de medicul de gardă care a consultat-o cu o seară înainte pe minoră, pentru a vedea dacă are vreo afecțiune la inimă.
La scurt timp după ce au ajuns acasă, la ușă s-a prezentat un echipaj de poliție, care a justificat prezența acolo, prevalându-se de efectuarea verificării cu privire la respectarea măsurii autoizolării. După care s-au prezentat o echipă de la DSP, însoțită de pomperi, care au precizat că se aflau acolo pentru a o ridica pe minoră, în vederea transferului și carantinării acesteia, pentru 14 zile, la Spitalul de Boli Infecțioase din Galați. Mama a declarat că refuză, însă i s-a fluturat Decizia DSP de confirmare a măsurii carantinării, iar minora a fost imediat transportată la locul de carantină.
Instanța Judecătoriei Galați arată, în motivarea hotărârii luate în acest dosar, că „pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infecto-contagioase cu risc înalt de transmitere comunitară și dreptul la libertate al persoanelor, măsura izolării se instituie în funcție de boala infecto-contagioasă, cu respectarea standardelor necesare exercitării drepturilor și libertăților fundamentale”. Judecătorul arată că Direcția de Sănătate Publică nu demonstrat în niciun fel că a luat în considerare situația minorei și a mamei acesteia, în sensul că acestea se pot izola voluntar și în mod eficient la domiciliu sau în altă locație declarată. Mai mult, mama minorei nu a fost consultată cu privire la carantinarea fiicei ei, decizia izolării într-o unitate spitalicească fiind luată ab initio. Instanța apreciază că „un astfel de comportament din partea autorităților cu putere de decizie în astfel de cazuri creează un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătății publice și imperativul respectării libertății persoanei, în detrimentul drepturilor fundamentale”.
Drept pentru care, Judecătoria Galați a admis cererea minorei, prin mama sa, și a dispus revizuirea Deciziei nr. 1 din 22 iulie 2020 a DSP Galați, în sensul eliberării copilei din „pușcăria-spital” și al izolării acesteia la domiciliu.
O familie întreagă, „arestată” abuziv de DSP Mureș, în baza unei liste neactualizate
O altă instanță, o altă „arestare” făcută de DSP, o altă decizie de eliberare a avut loc, în 24 iulie, la Târgu Mureș. O întreagă familie – Emoke, Konsco Viven și Janso Laczko – a sesizat, la 23 iulie, Judecătoria Târgu Mureș, solicitând anularea unui act administrativ al Direcției de Sănătate Publică Mureș. Concret, instanța a constatat că prin deciziile 1, 2 și 3 din 23 iulie 2010, Direcția de Sănătate Publică Mureș a dispus confirmarea carantinării celor trei persoane, pentru 14 zile, într-un spațiu instituționalizat. Petenții au contestat măsura, arătând că au fost internați abuziv. Mai exact, ei au revenit din Suedia, iar la momentul carantinării lor, lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat, în baza căreia s-a luat măsura, era mai veche de 14 zile, aspect care contravine prevederilor Hotărârii nr. 36/2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Familia Lacsko a revenit din Suedia, în data de 21 iulie, moment în care rata de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile, raportată la suta de mii de locuitori, a fost de 47,13, în timp ce în România rata era de 48,99, aspect ce generează o lipsă de încadrare la criteriul de carantinare prevăzut în Hotărârea CNSU.
În urma analizării dosarului, instanța a constatat că, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, ultima publicare, la acel moment, a listei țărilor pentru care se instituie obligatoriu carantinarea persoanelor la revenirea în România s-a realizat pe 6 iulie, în baza și sub imperiul Hotărârii nr. 34 a CNSU, deși, conform Hotărârii nr. 33 a aceleiași instituții, actualizarea trebuia făcută săptămânal. „Deși era deja intrată în vigoare Hotărârea nr. 36 a CNSU, care instituie anumite criterii pentru stabilirea țărilor a căror vizitare atrage măsura carantinării la întoarcerea în România, precum și obligativitatea actualizării listelor, instanța nu a putut identifica o nouă listă. Se remarcă faptul că lista în baza căreia s-a dispus măsura carantinării nu relevă situația actuală și nu respectă exigențelor Hotărârilor 36 și 33 ale CNSU și condițiile în care listele trebuiau actualizate în fiecare zi de luni, tocmai pentru a se evita carantinarea din zone care nu mai impun o astfel de măsură”, arată, în motivare, Judecătoria Târgu Mureș.
Astfel, instanța a admis cererea de chemare în judecată, constatând că cele trei decizii ale DSP Mureș, de carantinare a familiei Lacsko au fost nelegal întocmite și a dispus punerea în libertate. Hotărârea este executorie, dar atacabilă, iar DSP Mureș a formulat deja apel împotriva ei.
Italian eliberat din spital de magistrați
Nu doar cetățenii români au fost arestați medical, ilegal, în România. Este și cazul unui cetățean italian, pe nume Azdren Llullaku, pentru care, în 24 iulie, Direcția de Sănătate Publică Bihor a dispus măsura carantinării instituționalizate. Italianul a dat în judecată, în 26 iulie, DSP Bihor, la Judecătoria Mediaș, instanța pronunțând decizia pe fond în aceeași zi.
Astfel, magistratul judecător care a soluționat dosarul a admis contestația formulată de cetățeanul italian și a anulat Decizia de confirmare a carantinării petentului, emisă de Direcția de Sănătate Publică Bihor, având nr. 13/24 iulie 2020. Măsura carantinării italianului a încetat, prin forța hotărârii instanței, începând cu data pronunțării, iar onorariul apărătorului din oficiu urmează a fi suportat din bugetul Ministerului Justiției. Și această hotărâre este executorie, atacabilă, iar Direcția de Sănătate Publică Bihor a formulat apel la 27 iulie.
Avocatul Adrian Toni Neacșu: „Este nelegal ca Poliția să conducă forțat persoanele la spital”
Avocatul Adrian Toni Neacșu atrage atenția că este nelegal ca Poliția Română să conducă forțat la spitale persoanele care refuză de bunăvoie internarea pentru 48 de ore și pe numele cărora sunt emise astfel decizii administrative de izolare de către DSP. „Asistăm, din necunoașterea unor norme legale elementare și dispreț pentru regulile statului de drept, la o instigare la săvârșirea unor infracțiuni grave de către polițiști, în primul rând lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă și abuz în serviciu. Poliția Română, potrivit legilor în vigoare, nu poate reține decât persoana pe numele căreia există un mandat de reținere, arestare sau executare și nu poate însoți forțat (adică s-o rețină în fapt) o persoană decât în situația strictă a reținerii administrative pentru conducerea la sediu în vederea stabilirii identității”, arată avocatul, într-o postare pe contul său de socializare.
Avocatul precizează că „polițistul poate conduce forțat la sediu o persoană pe numele căreia nu există un mandat penal doar în condițiile art. 36 din Legea 218/2002, niciuna din cele patru situații limitativ prevăzute de lege neregăsindu-se aici. Insist că este vorba despre conducerea la sediul poliției, iar nicidecum într-un alt loc, și anume într-un spital. Practic DSP-ul vrea să asimileze decizia administrativă de izolare cu un mandat de arestare, pe care Poliția să-l execute cu forța, ca în cazul oricărei arestări în procesele penale, ceea ce este aiuritor și revoltător. (…) Indiferent cât de gravă este situația epidemiologică în România și câtă nevoie este să se ia măsuri pentru asigurarea sănătății publice, și categoric este această nevoie, acest lucru nu se poate face prin încălcarea unor reguli elementare de funcționare a statului care-și propune să respecte legea și Constituția, ori prin umilirea unor drepturi individuale pe care statul e obligat să le apere”.
