Trecem prin cea mai mare recesiune de la al Doilea Război Mondial, cu o economie estimată ca în acest an la nivel european să aibă un declin de 8,3%. O analiză a „New York Times” ne avertizează că în Europa ar putea veni un val uriaș de concedieri ca urmare a crizei economice provocate de pandemie. Până la 59 de milioane de joburi ar risca să dispară la nivelul continentului, aceste locuri de muncă „zombi” (care există, dar riscă să nu mai fie în scurt timp) fiind legate de industria aero și auto, HoReCa și alte sectoare slab pregătite pentru criză.
Pentru a păstra situația pe linia de plutire, Comisia Europeană a venit cu propunerea unui sprijin financiar de peste 81 de miliarde de euro la nivelul UE, din care 4 miliarde ar veni către România, sub formă de împrumuturi avantajoase ce ar trebui să acopere costurile statelor legate de șomajul tehnic și alte măsuri ce privesc păstrarea locurilor de muncă.
Această propunere vine în contextul în care, la nivel național, datoriile populației și ale firmelor față de bănci cresc tot mai puternic în 2020, iar statul nu mai face față altor cheltuieli, un exemplu evident fiind aici Pilonul I de pensii. Pentru susținerea acestuia, România trebuie să se împrumute, banii contribuabililor nemaifiind de ajuns, ceea ce ne arată cum Pilonul I va ajunge falimentar în viitor. Este evident că această schemă nu mai este sustenabilă și că România are nevoie să schimbe formula de împărțire a contribuției din salariul brut, în favoarea Pilonului II. Practic, în momentul de față 25% din venitul brut se duce către fondul de pensii pentru fiecare angajat, dar doar 3,75% se îndreaptă către Pilonul II, aflat în administrare privată. Care este diferența? Pilonul I, administrat de stat, merge în pierdere și generează împrumuturi, pe când, chiar în aceste condiții de criză economică, Pilonul II, privat, oferă un randament de aproape 8,5%.
În ce privește restul gestionării crizei la noi, o parte importantă este legată de seceta de anul acesta. Agricultorii afectați de ea vor primi de la guvern până la 925 de lei pe hectar, dintr-o sumă de 850 de milioane de lei alocată de guvern. Cu alte cuvinte, vorbim de circa 1,16 milioane de hectare afectate de secetă și de aproape 35.000 de fermieri care vor resimți efectele reducerii producției cu circa 40%. Acest lucru va genera, în cascadă, scăderea exporturilor, creșterea importurilor, apoi creșterea prețurilor și o inflație legată de produsele agricole, prin urmare o creștere a prețului coșului săptămânal și o diminuare a puterii de cumpărare.
Ca notă marginală, un aspect asupra căruia ne propunem să revenim pentru a prezenta și analiza problema într-un text dedicat subiectului, un subiect pe care de altfel l-am mai atins în trecut, guvernul a început să miște lucrurile în privința eficientizării, ceea ce în acest context înseamnă digitalizare. Astfel, executivul va oferi finanțare microîntreprinderilor și IMM-urilor pentru procesul de digitalizare. Vorbim de 150 de milioane de lei oferiți prin POC, cu implementarea programului până pe 31 decembrie 2023. Măsurile ce urmează să fie adoptate, fiind deocamdată în stadiul de proiect, se adresează atât companiilor din domeniul informaticii, cât și întreprinderilor care au alte obiecte de activitate, cu activități eligibile stabilite limpede. Obiectivele urmărite cuprind de la securitatea informațiilor la automatizare, muncă la distanță și flexibilitatea aprovizionării.
