Disperarea a pus stăpânire în spitalele românești
Sindicatul Sanitas anunța la finele lui 2019 un deficit de 25-30% de asistenți medicali. Acest lucru presupunea că unui cadru medical mediu din România, din Iași, care trebuia să se ocupe, în medie, de 8-12 bolnavi, în clinicile medicale, de 8-10, în cele chirurgicale sau de 2-4, în cele de terapie intensivă îi ”creștea“ norma de pacienți cu încă un sfert.
Lipsa acută de personal medical, mai ales în zona cadrelor medii, se resimte prin gradul de epuizare pe care acestea îl acuză. Îngrijorător este faptul că, se pare, nu a fost parcurs nici măcar jumătate din drumul pe care ni l-a trasat pandemia de coronavirus. Deoarece, pe lângă oboseala fizică, a început să se instaleze și oboseala emoțională, care este mai răvășitoare, pentru că recuperarea doar prin odihnă nu este posibilă.
”Vorbeam cu un psiholog și îmi spunea că oamenii (cadrele medicale –n.r.) își modifică, efectiv, profilul psihologic. Mai ales cei din secțiile de terapie intensivă. Asistente medicale de pe reanimare mi-au povestit cum pacienți care abia mai respirau s-au agățat de echipamentul lor, implorându-i să nu-i lase să moară. Dar, din nefericire, acel lucru se întâmpla, uneori, la doar câteva minute după acel moment. Este traumatizant. Îți faci datoria, ești cadru medical, dar ești și om și nu are cum să nu te afecteze“, explică Iulian Cozianu, președintele Sindicatului Sanitas Iași.
Stresul a devenit o parte a stilului de viață
În contextul combaterii noului coronavirus, pentru cei care lucrează în linia întâi stresul a devenit o parte din stilul lor de viață. Lucrul în unitățile de primire urgențe sau la Serviciul de Ambulanță, înseamnă să interacționezi cu virusul neîncetat.
Mulă lume apelează la ”salvare” sau ajung la urgențe. Persoane care se simt rău din diferite motive, nu doar din cele respiratorii, neștiind dacă sunt sau nu pozitivi, dar care au nevoie îngrijire urgentă. Așadar, nu li se poate face testul înainte de a fi ajutați medical.
”Şi apoi, după un timp, primești un telefon și ți se transmite că pacientul cu hernie, de exemplu, este pozitiv. Şi atunci nu poți să nu te gândești dacă ai respectat, într-adevăr, toți pașii, dacă nu ți-a scăpat nimic. Chiar dacă rațiunea îți spune că totul a fost în regulă. Şi gândul rămâne, undeva, în subconștient“, mai adaugă președintele Sanitas Iași, potrivit sursei citate.