Cu peste un milion de morți și zeci de milioane de bolnavi la nivel mondial, pandemia silește guvernele să ia măsuri de prevenție, ce afectează și piața. Numai în UE sunt un sfert de milion de decese, iar rata îmbolnăvirilor amenință mai departe economia. Anunțarea de noi restricții a făcut ca bursele europene să înceapă săptămâna în declin. De aceea a intervenit UE, cu programul SURE, care oferă statelor membre banii necesari pentru a proteja locurile de muncă. Aceasta va duce, conform estimărilor, și la întărirea euro, care la anul ar ajunge să valoreze 1,3 dolari. Deja o parte din sumele SURE au fost alocate de Comisia Europeană, Italia, Spania și Polonia primind în total 17 miliarde de euro. România urmează să primească 500 de milioane cu dobândă negativă, o premieră în sine, și alte 300 de milioane de euro cu dobândă foarte redusă, de 0,13%.
O veste bună este că Moody’s a păstrat ratingul României, care se menține astăzi pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Aceasta înseamnă printre altele că nivelul dobânzilor pe împrumuturile pe care le va contracta statul va rămâne la același nivel, nu va crește.
Oricum, dacă ne uităm la buget, situația este complicată și nu foarte bună – deși putea fi infinit mai rea. Deficitul, marea problemă cu care ne confruntăm, a ajuns după primele nouă luni la 6,36% din PIB, ce înseamnă peste 67 de miliarde. În 2019, deficitul echivalent era de 27%. Această situație vine pe fondul scăderii încasărilor din impozitul pe profit, din TVA, în timp ce mai bine de jumătate din deficit este asociat combaterii crizei sanitare și economice provocată de COVID-19. Aici intră dotarea spitalelor, plata celor necesare, dar și sumele pentru șomajul tehnic, concediile medicale, de asistență socială și de personal sau subvențiile acordare de stat, în special în sectorul agricol. Pe acest fundal, și dobânzile pe care le plătește România au crescut foarte mult, cu peste un sfert față de anul trecut. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat chiar săptămâna aceasta cu 1,64 miliarde de euro. Pentru anul în curs, estimările sunt că deficitul bugetar va ajunge la 8,6%, într-o economie ce se contractă. Prin urmare, este de așteptat ca în 2021 un euro să valoreze 5 lei.
În acest context, guvernul a emis o OUG, nr. 181/2020, ce prevede o serie de măsuri pentru sprijinirea economiei. Pe scurt, ele sunt: prelungirea de măsuri ce expirau (suspendarea popririlor, a penalităților pentru datorii scadente) și a mecanismului de restructurare financiară a datoriilor bugetare, eșalonarea simplificată la plată pentru cei cu datorii la buget după instituirea stării de urgență sau rambursarea de TVA cu control ulterior până la 25 ianuarie 2021. Alături de acestea, se regăsesc și noi măsuri: scutiri pentru firmele care își testează angajații, pentru cei din turism și HoReCa scutirea de impozit specific – datorat de companiile care au cifra de afaceri de peste un milion de euro. În cazul suspendării activității pe toată perioada stării de urgență, cei în cauză ar avea de achitat impozit specific pentru aproape cinci luni. În fine, o altă noutate adusă de această OUG este suspendarea amenzii, în cazul marilor contribuabili, pentru cei care nu și-au legat casa de marcat la sistemul de monitorizare al ANAF.
Multe companii, mai ales dintre IMM-uri, au ieșit de pe piață pe fondul pandemic al crizei economice. Dar măsurile luate de guvern au ajutat și mai multe să rămână în joc. Să sperăm că situația nu se va înrăutăți.
