Economia începe să își revină la nivel mondial, un trend care se manifestă de mai mult timp, cum am tot arătat în săptămânile trecute. În momentul de față, la nivel european Elveția este cea din vârful cursei, reușind să înregistreze cea mai dinamică creștere din ultimii 40 de ani, de 7,2% din PIB. Evident, contractarea pieței elvețiene este mai puternică, cu circa 2%, dar investițiile făcute de companii au dus la o recuperare puternică. Nici Suedia sau Norvegia nu stau mult mai rău, cu creșteri economice peste așteptări în al treilea trimestru, de 4,5%, respectiv de 5,2% din PIB.
În ceea ce privește România, Ministerul Finanțelor Publice a admis că deficitul bugetului consolidat a ajuns la 74 de miliarde de lei – ceea ce însumează 7% din PIB. Practic, în acest moment guvernul încearcă să nu se înregistreze un deficit mai mare de 9,1% din PIB la nivelul anului 2020. Dar nu trebuie să scăpăm din vedere un fapt, anume că ceea ce a cheltuit statul până în acest moment depășește cu 28% încasările. Mai departe trebuie să luăm în calcul și faptul că a crescut rata șomajului pe toate categoriile de vârstă – în schimb asistăm la o ciudățenie, la faptul că a scăzut numărul insolvențelor, indiferent că vorbim de firme sau de persoane fizice autorizate, cu mai bine de 10% față de perioada similară a anului 2019.
Este clar că trebuie să stăm cu ochii pe guvern pentru a putea vedea ce măsuri vor mai fi luate pentru a menține economia românească pe linia de plutire. Se înregistrează probleme mari pe piață legate de primirea banilor de ajutor via programele guvernamentale, ceea ce poate însemna chiar dispariția pentru unele afaceri. Deocamdată guvernul atribuie măsurilor luate pe vreme de pandemie o parte a deficitului bugetar, mai exact aproape 4% din PIB, 40,74 miliarde de lei. Însă această sumă este formală, doar emisă de oficiali, căci în acest moment nu avem nici o statistică a cheltuielilor, nici o dovadă a faptului că acești bani chiar au ajuns în piață. Iar din păcate, cum am observat-o de atâta timp, guvernanții nu știu să asigure un nivel decent de comunicare, care ar putea încuraja piața și care ar asigura o transparență mult mai mare a actului decizional.
În perioada ce urmează va trebui să urmărim Planul Național de Redresare și Reziliență – acesta a fost lansat și va fi supus consultării publice. De ce este un document foarte important? Pentru că el va oferi cadrul legal pentru a finanța proiecte concrete în teren. Iar finanțarea europeană nerambursabilă riscă să rămână altfel nealocată – ca să fie clar, bugetul multianual al Uniunii Europene are prevăzută o Facilitate pentru Revenire și Reziliență, la care România poate apela. Fondurile ce pot fi atrase de România însumează 30,4 miliarde de euro. Tocmai de aceea este foarte important să vedem forma finală a Planului de care aminteam mai sus. Deocamdată știm că planul este structurat pe 12 domenii considerate prioritare. El a fost publicat de Minister, însă în acest moment așteptăm să vedem dacă va mai fi retras (cum s-a întâmplat anterior). Practic, până în aprilie trebuie să îl definitivăm și să fie transmis Comisiei Europene către aprobare. Documentul nu este definitiv la acest moment, ba chiar se poate spune că ar conține extrem de multe goluri. Dar acesta este punctul în care elementul antreprenorial trebuie să devină activ și să îl facem cât mai adecvat nevoilor pieței românești. Cât despre structura și conținutul său, mai multe detalii vor veni săptămâna viitoare.
