Anul 2020 a fost o provocare din toate punctele de vedere. Dincolo de măsurile epidemiologice pe care oamenii au învățat să le respecte, începând de la purtarea măștii, până la distanțarea fizică, pandemia a venit cu o lecție importantă. COVID-19 a avut un impact psihologic important asupra tuturor. Libertățile nu mai sunt ca în trecut, relațiile interumane s-au răcit, iar temerile au devenit din ce în ce mai mari. Anxietatea, teama și depresia și-au făcut, însă, simțite prezența motiv pentru care tot mai multe persoane au ajuns în cabinetele de psihiatrie pentru a le cere ajutorul specialiștilor. Despre ce se întâmplă în timpul ședințelor de terapie, care sunt cele mai mari frici pe care le-a dezvoltat pandemia și cum pot fi ele depășite, ne va spune dr. Cozmin Mihai, medic specialist psihiatru.
Cum a evoluat patologia psihiatrică pe parcursul acestui an și cât de greu a fost să lucrați cu pacienții?
Dr. Cozmin Mihai: Vă pot spune că patologia psihiatrică a debutat ,,în forță” începând cu primăvara acestui an, cetățenii fiind afectați intens de zbuciumul psihic provocat de coronavirus și fiind totodată intoxicați intens cu știri negative. Decompensările psihice au fost oarecum oscilante și anume, în sezonul de primăvară s-au produs multe, fiind urmată de perioada vacanțelor de vară în care lumea s-a relaxat și a mai uitat de panica covidică, iar perioada rece de toamnă și iarnă odată cu reintensificarea cazurilor, a crescut și adresabilitatea către serviciile de psihiatrie.
Putem împărți în mai multe categorii populația: cei care nu cred în virus, cei care se tem și devin extrem de atenți la igienă, persoane care dezvoltă o obsesie pentru acesta și cei care au găsit un echilibru interior pentru a face față acestei perioade. Care sunt cele mai întâlnite categorii în practica dumneavoastră și cum reușiți să îi faceți să înțeleagă că nimic rău nu se poate întâmpla dacă sunt respectate anumite reguli?
Dr. Cozmin Mihai: În cabinetul de psihiatrie cea mai întâlnită categorie este cea a pacienților care manifestă frică față noul virus și care dezvoltă obsesii în legătură cu acesta. Îi fac să înțeleagă faptul că toate grijile extreme și comportamentul manifestat față de virus ce depășește limita admisă, le face rău și le poate induce un comportament obsesiv compulsiv, un episod depresiv și/sau unul anxios.
Până în martie am avut o viața socială normală, după care a urmat lockdown-ul, o vară atipică și acum restricțiile au cuprins mai multe domenii de activitate. Cum reacționează oamenii la ideea de restricții sociale și cât de dificil este pentru unii să accepte faptul că nu mai pot ieși cu prietenii, cunoscuții așa cum o făceau până nu demult?
Dr. Cozmin Mihai: Structura personalității românilor nu este întotdeauna una pliabilă pe disciplină și respectatul regulilor așa cum se impun. De aici și o multitudine de probleme în a respecta regulile și ordonanțele de urgență.
Ne face bine să aducem în lumina reflectoarelor emoționale, cele care ne aduc și suferința pe fondul restricțiilor, a izolării și a carantinării, exemple mai puțin plăcute din viața altora. Spre exemplu, eu mi-am dat un restart acestor gânduri și emoții nepotrivite, citindu-l pe Viktor Frankl, un psihiatru de origini evreiești care a fost închis în lagărele naziste. Așadar, dacă facem o paralelă între suferința noastră și cea a semenilor noștri, evreii din lagărele de concentrare, românii deținuți politici etc., vom reuși să înțelegem că de fapt nu ne este atât de greu iar această perioadă nu este una chiar așa insuportabilă pentru condiția umană.
Considerați că această pandemie a dus la răcirea relațiilor sociale dintre oameni? Dar în ceea ce îi privește pe adolescenți și copii?
Dr. Cozmin Mihai: Într-adevăr, pandemia a condus înspre o distanțare decisă la nivel mondial și mai apoi oamenii s-au izolat de frica contaminării. Odată cu aceste măsuri de distanțare, de evitat a da mâna cu semenii noștri, de a ne îmbrățișa, relațiile sociale s-au răcit, cheful pentru ieșiri și socializare s-a redus, toate acestea în dorința de a nu ne contamina. O ,,eliberare” în acest sens este pentru cei care deja au fost infectați și sunt imuni o bună perioadă de timp; pentru aceștia, resocializarea este un simptom prezent și lipsit de griji.
Copiii și adolesecenții sunt afectați și ei în măsura în care școala de desfășoară on line de acasă iar intereacțiunea cu ceilalți copii le făcea foarte bine. Consider că cei aflați în aceste categorii de vârstă sunt mai relaxați decât adulții și privesc totul cu mai multă detașare iar reintoarcerea la locul de joacă și la școală este privită cu mult dor și entuziasm.
Ce rol joacă spiritualitatea în tratarea stărilor de anxietate produse de îndepărtarea de cei dragi?
Dr. Cozmin Mihai: Un subiect uitat de mulți dar care are o însemnătate aparte, spiritualitatea ne susține și ne conferă piedestalul de care avem nevoie mai ales în această perioadă pandemică. Unii dintre noi își ocupă o bună parte din timp cu lucruri superficiale precum butonatul telefonului, programe de socializare, televizor etc. Din păcate rugăciunea, lectura constructivă și meditația sunt date uitării; de aici, poate și ancora noastră deseori fracturată cu ajutorul suprem.
Social media a devenit un refugiu pentru mulți. Cât de mult ne poate afecta petrecerea timpului pe rețelele de socializare, unde sunt postate imagini perfecte, care nu relevă întotdeauna realitatea?
Dr. Cozmin Mihai: Aș spune că nu este cea mai sănătoasă variantă dacă asta ne ocupă mult timp. Puteți acorda un timp limitat și în acest caz totul este bine echilibrat fără a pierde timp prețios urmărind ce fac ceilalți. În rest, tot ce ține de creativitate, lectură, mișcare naturală, sport, timp pentru voi și timp petrecut cu cei dragi; acestea sunt cele mai importante.
Este singurătatea contagioasă?
Dr. Cozmin Mihai: Singurătatea nu este contagioasă și nici nu ne face bine. Oamenii nu sunt făcuți să stea în singurătate iar creierul nostru resimte asta precum o lovitură de pumn. Suntem construiți pentru a fi în comuniune cu ceilalți oameni, a socializa și a ne bucura de interacțiunile zilnice. ,,Izolarea extremă nu elimină stresul, ci este, în sine un stres. Singurătatea este un sol fertil pentru boală” spunea doctorul Josef Breuer în dialogul cu Friedrich Nietzsche.
Ce activități putem face pentru a depăși mai ușor aceste momente?
Dr. Cozmin Mihai: Tot ce v-ați dorit până acum și nu ați făcut, toate planurile rămase în urmă, hobby-urile demult uitate, cărțile, articolele, filmele, activitățile fizice, gătitul, prietenii de departe și tot ce credeți voi că vă face plăcere, nu ezitați și bucurați-vă de unele sau de toate acestea în această perioadă.
