Medicii trag un semnal de alarmă cu privire la expunerea prelungită la temperaturi scăzute. Specialiștii spun că există posibilitatea apariției infarctului mai ales când persoana resimte dureri sau doar disconfort la nivelul braţelelor, umerilor, gâtului sau spatelui puse adesea pe seama efortului fizic sau afecţiunilor osteoarticulare, senzaţia de lipsă de aer, de sufocare sau leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală sau transpiraţie abundentă apărute din senin sau necorelate cu gradul de efort sau manifestări digestive (greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice).
Nu neglijaţi nici durerea precordială ,,clasică”(durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricţie, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire ce iradiază în umărulşi braţul stâng şi care durează mai mult de câteva minute. Fiecare grad sub zero crește cu 2% riscul de infarct datorită vasocontricţiei, creşterii tensiunii arteriale şi a tulburărilor circulatorii. Temperaturile extrem de scăzute duc de fiecare dată la creşterea numărului şi gravităţii cazurilor de angină pectorală, hipertensiune arterială şi infarct miocardic, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe.
Temperatura resimţită de organism în astfel de condiţii este mai mică decât cea indicată de termometre. Sunt accentuate atât senzaţia de frig cât şi efectele negative asupra organismului.
Dimineaţa şi seara, când termperaturile scad, reprezintă un risc suplimentar.
Cei mai afectaţi de temperaturile de infarct sunt bărbaţii de 40-50 de ani sedentari ce fac efort fizic în frig-curăţă maşina sau strada de zăpadă-la primele ore ale dimineţii Lor li se adăugă fumătorii, diabeticii şi cei cu valori mari ale colesterolului. Riscurile cresc la sedentari, supraponderali şi fumători, a mai spus dr. Tudor Ciuhodaru.
