Dacă dorești să vizitezi Muntele Athos, primul pas este să trimiți o copie a pașaportului la Biroul Pelerinilor din Muntele Athos. În fiecare zi, aproximativ 100 de pelerini ortodocși și 10 de altă religie sunt admiși pentru o ședere de trei nopți într-una din cele 20 de mănăstiri din peninsulă.
Femeile, în schimb, nu primesc acces. Accesul femeilor pe Muntele Athos este interzis de mai mult de 1.000 de ani, printr-un decret imperial bizantin (întărit de o lege din secolul XX). De fapt, femeilor nu li se permite să se apropie la mai puțin de 500 de metri de coastă.
După cum a explicat pentru BBC Graham Speake, autorul cărții „Muntele Athos: Reînnoire în paradis”, documentul din anul 970 (carta Mănăstirii Marea Lavră) precizează doar că prezența animalelor femele este interzisă, însă interdicția adresată femeilor nu este menționată în text, deoarece oricum era impusă de multă vreme.
Excluderea femeilor era cel mai simplu mod de a asigura celibatul, un fel de protecție împotriva ispitelor „plăcerilor carnale”. Totuși, lucrul care face ca Athos să fie diferit de alte situri religioase este că întreaga peninsulă este privită ca o mănăstire imensă.
Dar există și un alt motiv pentru interzicerea accesului femeilor (așa-numitul avaton – „neumblat”), legat de tradiția ortodoxă.
Una dintre legende este că nava cu care Fecioara Maria naviga spre Cipru s-a pierdut pe mare și a ajuns la Muntele Athos, unde femeii i-a plăcut atât de mult, încât s-a rugat la Isus ca locul să fie al ei.
De altfel, muntele se mai numește și „Grădina Maicii Domnului”, în care călugării consideră că Maria singură le reprezintă pe toate celelalte femei.
Interdicția se aplică atât femeilor, cât și animalelor domestice (precum vacile și găinile), cu excepția pisicilor. Aceasta înseamnă că produsele lactate și ouăle trebuie aduse din exterior. De la regulă sunt exceptate animalele sălbatice, care ar fi aproape imposibil de controlat.
În ceea ce privește băieții, politica a devenit mai flexibilă de-a lungul anilor.
Regula generală este ca bărbații să își crească barba înainte să meargă la Athos, iar în perioada bizantină a existat o interdicție împotriva eunucilor și băieților. Pe atunci, ca azi, teama era că femeile se puteau deghiza în eunuci sau în băieți pentru a se strecura în mănăstiri, unde să-i ispitească pe călugări.
Însă, în pofida interdicției, câteva femei tot au reușit să viziteze Muntele Athos.
În timpul Războiului Civil din Grecia, între 1946 și 1949, Muntele Athos a acordat sanctuar turmelor localnicilor, iar femeile au făcut parte dintr-un grup de oameni care au urcat pe Athos în căutarea animalelor.
Apoi, în 1953, a avut loc aventura de trei zile a unei grecoaice, Maria Poimenidou (care s-a deghizat în bărbat), eveniment care a dus la adoptarea unei legi care interzice accesul femeilor pe Muntele Athos, acestea fiind pasibile de pedeapsa cu închisoarea de până la doi ani.
Mai aproape de zilele noastre, în luna mai a anului 2008, patru femei din Republica Moldova au fost debarcate pe Muntele Athos de proxeneți ucraineni care le scoseseră din Turcia. Poliția le-a reținut pentru scurt timp, dar au fost lăsate să plece după ce călugării au spus că le-au „iertat”.