Autoritățile locale și regionale s-au aflat în prima linie de luptă împotriva crizei sanitare încă de la început și vor juca un rol-cheie în realizarea unei redresări juste, durabile și reziliente în întreaga Europă.
Acest lucru este cu atât mai important pentru regiunea de Nord-Est a României, una din cele mai sărace regiuni ale Europei, care are nevoile sale specifice și necesită investiții țintite pentru reducerea decalajelor economice și sociale.
În vizitele mele la Iași din ultimii ani, am lansat “Inițiativa regiunilor rămase în urmă”, am facilitat întâlniri între experți ai Comisiei Europene și reprezentați ai administrațiilor locale, insistând de fiecare dată pentru accelerarea realizării Spitalului Regional din Iași. Printre vizitele oficiale pe care le-am realizat în ultimii ani s-au numărat și cele de la Pașcani, Suceava – unde am vizitat proiectul de reabilitare cu fonduri europene a Mănăstirii Putna – iar primul cabinet europarlamentar pe care l-am deschis în acest mandat a fost la Hârlău – unde îmi doresc să revin cât mai curând. Așadar, Moldova a reprezentat o preocupare constantă, iar dezvoltarea sa prin fonduri europene trebuie să continue, a declarat europarlamentarul Corina Crețu.
În particular, în ceea ce privește județul Iași, Fondul European de Dezvoltare Regională a finanțat, în perioada 2014 -2020, proiecte în valoare de 1,6 miliarde de lei. Acești bani au mers către IMM-uri, regenerare și mobilitate urbană, eficiență energetică, drumuri și în patrimoniul cultural. De altfel, centrul orașului Iași a fost modernizat tot din fonduri europene.
Iașiul a reprezentat, pentru o perioadă, un exemplu de bune practici în folosirea fondurilor europene. Este foarte trist că în ultimii ani situația politică și neînțelegerile în plan local blochează dezvoltarea acestui frumos oraș. Moldova are nevoie de o atenție deosebită și va rămâne pe agenda mea și de acum înainte, a mai spus europarlamentarul.
