Eveniment de amploare în domeniul medical la Iași. În perioada 24 – 26 iunie 2021, va avea loc în mediul virtual Conferința Naţională de Patologie Infecţioasă cu tema “Abordarea interdisciplinară a patologiei infecţioase în anpandemic”. La eveniment s-au înscris peste 500 de medici primari, specialiști și rezidenți din țară, din specialitatea boli infecţioase, dar şi din alte specialităţi (medicină internă, pediatrie, reumatologie, oncologie, epidemiologie, microbiologie, dermatologie etc).
Organizatorii evenimentului sunt Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași, Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Grigore T. Popa” Iaşi, Societatea de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, Asociația Institutul Pan-European de Cercetare “Prof. Dr. Vasile Luca”.
Tematica științifică va aborda următoarele subiecte de interes major pentru toți medicii infecționisti și nu numai infecția SARS CoV-2, infecția HIV, infecția cu virusurile hepatitice B și C, varia.
Experiența din ultima perioadă în lupta cu SARS COV-2 va fi prezentată de către specialiștii centrelor de patologie infecțioasă din țară: București, Iași, Galați, Cluj-Napoca, Tg. Mureș, Timișoara, Constanța, Craiova.
Programul științific al evenimentului include sesiuni de prezentări orale si de e-postere, iar lectorii invitați sunt nume importante din domeniul bolilor infecțioase. De asemenea, în urma acestei conferințe a fost elaborat și un volum științific cu lucrări dezbătute în cadrul conferinței.
Experiența unui spital suport Covid-19 după un an de pandemie
Expunem experiența Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. N. Oblu” Iași, spital suport COVID-19, pe o perioadă de 12 luni în plină pandemie.
Rezultate: Până pe 30 aprilie 2021, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.055.265 de persoane infectate cu noul coronavirus, 28 109 (2.66%) au decedat, iar 1.284 erau internate în secțiile AȚI. La Spitalul de Neurochirurgie „Prof. Dr. N. Oblu” Iași, au fost internați 812 pacienți, cu vârste variind de la 21 la 93 de ani. A predominat sexul masculin, 473 (58.25%) din cazuri, iardistribuția pe mediul de proveniență a fost relativ egală. În secția AȚI au fost admiși 539 (66.37%) de pacienți, prezentând forme medii și severe de boală. Din lotul total al pacienților, 487 au avut afectare pulmonară 70-100%, 171 au avut afectare pulmonară 45-65%, 122 între 25-40%, iar restul 32 pacienți au avut afectare pulmonară 0-15%. Aproximativ 8% nu au necesitat oxigenoterapie, 28% au necesitat oxigenoterapie pe masca facială, 38% au necesitat ventilare non-invazivă, iar 58% au fost intubați orotraheal. Tratamentul a fost administrat conform protocoalelor naționale și internaționale.
Concluzii: Pandemia globală COVID-19 a semnalat necesitatea unui răspuns rapid coordonat internațional, în special pentru a preveni acumularea de cazuri în regiunile cu resurse limitate, determinând toate spitalele să își creeze circuite, multe dintre acestea trebuind să se adapteze, să devină spitale suport în lupta cu coronavirusul.
Infecția virală continuă să apară și reprezintă o problemă gravă pentru sănătatea publică (3,4). Coronavirusurile (CoV) aparțin subfamiliei Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae, Ordinul Nidovirales. Noua boală coronavirus (2019) sau COVID-19 este o infecție virală emergentă care a apărut din Wuhan, China în decembrie 2019 (5,6). S-a răspândit rapid pe tot globul în câteva luni, cu morbiditate și mortalitate semnificative. Este cauzat de un betacoronavirus ARN monocatenar învelit, cunoscut sub numele de sindrom respirator acut sever coronavirus 2 (SARS COV 2) (7,8). Simptomele tipice includ febră, tuse, dispnee, oboseală, mialgie. De asemenea, poate provoca cefalee, diaree, erupție cutanată, hemoptizie. Pacienții pot prezenta simptome atipice care fac diagnosticul lor dificil (9,10).
Unii pacienți COVID pozitivi prezintă manifestări cutanate, cele mai frecvente fiind erupții cutanate morbiliforme, leziuni acrale asemănătoare urticariei, eritemului macular, erupției veziculare, erupției papuloscuamouse și purpurei retiforme (11,12).
Material şi metodă
Expunem experienţa Spitalului Clinic de Urgenţă „Prof. Dr. N. Oblu” Iaşi, spital suport COVID-19, pe o perioada de 12 luni în plină pandemie.
Rezultate şi discuţii Până pe 30 aprilie 2021, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.055.265 de persoaneinfectate cu noul coronavirus, 28 109 (2.66%) au decedat, iar 1.284 erau internate în secțiile ATI.
Spitalul Clinic de Urgență “Prof. Dr. N. Oblu” din Iași a fost desemnat unitate suport pentru cazuri COVID-19 la nivelul secției ATI prin Ord. M.S nr. 555/3.04.2020 privind aprobarea planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19 și a listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitivi sau suspecți cu virusul SARS CoV-2, completat ulterior cu Ord. M.S. nr. 623/14.04.2020, Ord. M.S.753/8.05.2020, Ord. M.S. nr. 487/2020 privind protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS CoV-2, Ord. M.S. 978/02.06.2020 privind stabilirea atribuțiilor în activitatea de testare în vederea depistării infecției cu noul coronavirus la nivelul unor unități aflate în subordinea M.S. și Ord. M.S. 1137/23.06.2020 privind posibilitatea externării pacienților asimptomatici cu teste pozitive.
În acest cadru legislativ, spitalul nostru și-a elaborat etapizat propria strategie prin creare de circuite funcționale adoptate noii situații, protocoale de lucru specifice și traininguri de pregătire în vederea echipării și dezechipării personalului cu echipamentele de protecție specifice (combinezoane, botoși albaștri, botoși albi, halate, mănuși, măști de protecție KN95/FPP3/FPP2, ochelari, viziera).(13,14)
Că și organizare, spitalul și-a creat un sector ATI COVID-19 la etajul VI (cu 16 paturi) și un sector COVID-19 la etajul IV pentru patologii neurologice și neurochirurgicale, ambele sectoare cu o zona tampon adiacentă.
Începând din data de 09.04.2020 când a fost admis primul caz COVID-19 în Sectorul ATI COVID-19 (pacient transferat de la Spitalul Județean Suceava) până în prezent au fost asistați un număr de 812 pacienți COVID pozitiv cu vârste variate de la 21 la 93 de ani.
A predominant sexul masculin în 58.25% din cazuri fiind în conformitate cu studiile realizate la nivel internaţional și naţional. Distribuția pe mediul de proveniență a fost relativ egală.
În funcție de rezidenţă pacienții au provenit din toată regiunea de Nord-Est a României, 71% din Iași, 16.10% din Suceava, 10% din Neamț, 3% din Botoșani, 6% din Vaslui, Bacău, Timișoara și București.
În secția de terapie intensivă au fost admiși 539 de pacienți reprezentând 66,37% din totalul pacienților internați în spital, prezentând forme medii și severe de boală. Din lotul total pacienților, 487 au avut afectare pulmonară 70-100%, 171 au avut afectare pulmonară 45- 65%, 122 între 25-40%, iar restul de 32 pacienți au avut afectare pulmonară 0-15%.
Aproximativ 8% nu au necesitat oxigenoterapie, 28% au necesitat oxigenoterapie pe mască facială, 38% au necesitat ventilare non-invazivă, iar 58% au fost intubați orotraheal (datorită deteriorării stării pe perioada spitalizării sau au fost transferați din spitale COVID-19 sau de la domiciliu cu stare foarte gravă, deja intubați). Tratamentul a fost administrat conform protocoalelor naționale și internaționale și adaptate în funcție de patologia asociata, de comorbidităţi, de forma de boală și de simptomatologie.
Pe parcursul spitalizării testele RT PCR SARS CoV 2 s-au efectuat în conformitate cu metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus actualizată etapizat, elaborata de Institutul Naţional de Sănătate Publică din România și cu ordinele
Ministrului Sănătății elaborate etapizat în această perioadă. Datorită formelor grave de boală pe care le-au prezentat pacienții evoluția în proporție de 45,93% din totalul cazurilor a fost nefavorabilă, înregistrandu-se un număr de 373 decese.
Deşi au fost efectuate circuitele funcționale COVID-19 complet separate de cele nonCOVID și de faptul că personalul a beneficiat de echipament de protecție specific instruit corespunzător în cadrul spitalului, a apărut la începutul pandemiei un focar epidemic deinfecție SARS CoV-2 în rândul personalului medical.
