Alimente, îmbrăcăminte, combustibil și o mare parte dintre produsele pe care le cumpărăm din magazinele din România sunt fabricate în alte țări. Președintele Camerei de Comerț Iași, Paul Butnariu, a precizat cu ocazia organizării Topului Firmelor din Iași, că la nivel naţional, județul Iași este al șaselea după aportul la Produsul Intern Brut și al 14-lea după Produsul Intern Brut pe locuitor.
„În context național, Iașul este al șaselea județ ca PIB din România și al XIV-lea pe cap de locuitor. Este loc și de mai bine, dar în condițiile în care noi nu avem acces la infrastructură de utilități, energetică, nu mai spunem de cea terestră, evident că performanța Iașului este majoră. Am depășit județe importante în economia României, foarte bine plasate înainte și cu inteligența antreprenorilor reusim să mergem înainte pentru a crea bună stare în zona noastră”, a declarat Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.
La nivelul județului Iași există 23.000 de firme comerciale care aduc un plus din punct de vedere economic. Importăm, în principal, produse chimice legate de petrol, dar avem deficit foarte mare și inexplicabil din punctul nostru de vedere de peste un miliard de euro în domeniul agro-alimentar, importam de 200 de milioane frânghii, importăm produse alimentare congelate. Suntem destinația cea mai mare pentru exportul casei de porc din Ungaria, de produse de patiserie congelate al Poloniei, deci suntem o piață care absoarbe foarte mult de unde rezultă această capacitate. Dar nu asigurăm și noi deși suntem o țară capabilă de a produce o bună parte dintre aceste produse pe care le aducem din import.
„Vorbim despre un deficit comercial exorbitant din punctul de vedere al Camerelor de Comerț. Este ceva care este greu de înțeles și de adoptat și de clarificat. Din această perspectivă pot spune că noi muncim foarte mult în România. Chiar dacă nu ni se pare, muncim foarte mult. Câștigăm bani și acești bani cumpărăm produse care nu sunt fabricate în România, produse care din punctul de vedere al deficitului balanței comerciale cel mai mare îl avem cu China, cu Polonia, Ungaria și apoi cu țările importante ale Uniunii Europene”.
Moldova ar avea un potențial economic mult mai mare dacă infrastructura ar fi mai dezvoltată.
„Toată această situație economică pune presiune pe ceea ce vedem acum: pe moneda națională, pe posibilitățile noastre de dezvoltare. Soluția este de a încuraja și de a crea facilități pentru dezvoltarea afacerilor antreprenorilor români, și a investitorilor străini care să vină în zona noastră. Vă reamintesc că din totalul investițiilor din România sub 2% ajung în întreaga regiune de Nord – Est comparativ cu 52% care rămân în București și Ilfov”, a mai spus Paul Butnariu.
