În acest weekend, liderii politici ai celor mai mari 20 de economii ale lumii se reunesc la Roma pentru summitul G20. Națiunile care fac parte din acest grup reprezintă aproximativ două treimi din populația lumii și 85% din întreaga producție economică globală. Totodată, din G20 fac parte și cei mai mari producători de gaze cu efect de seră din lume. G20 reunește cele mai puternice guverne ale lumii, iar în aceste state se află și cele mai mari companii multinaționale. De-a lungul timpului, lumea a mers în direcția pe care au trasat-o statele care fac parte din G20, potrivit unei analize a cotidianului american Washington Post.
La momentul de față, lumea trebuie să-și îndrepte atenția către ce se discută la Roma, pentru că summitul G20 funcționează anul acesta ca un precursor de facto al Conferinței ONU privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, care se va desfășura între 31 octombrie și 12 noiembrie în orașul Glasgow din Scoția.
Summitul climatic este considerat de organizatori și activiștii de mediu drept un moment definitoriu pentru acțiunea climatică, deși așteptările s-au redus pe fondul diferendelor majore între diferite guverne și activiști de mediu în ceea ce privește calea de urmat.
O mare parte din ceea ce ar putea defini COP26 ca un succes sau nu va fi conceput la Roma, unde președintele american Joe Biden se va întâlni cu omologii săi din G20.
Lucrările G20 se vor ține într-un cartier și un complex de clădiri (EUR) concepute în urmă cu opt decenii de către guvernul fascist al lui Mussolini, dar lucrările propriu-zise vor demara în clădirea futuristă învelită în sticlă cunoscută de localnici ca “la Nuvola” (Norul). De altfel, spațiul aerian deasupra Romei este deja închis, anunță La Repubblica.
„Trebuia să fie un loc în care să nu fii legat de antichitate”, a declarat Luca Ribichini, profesor de arhitectură la Universitatea Sapienza din Roma, adăugând că „discuțiile sunt atât de importante încât trebuie să fie purtate într-un loc care să personifice noua modernitate.”
