În 1993, rămășițele mumificate ale unei femei care a trăit acum 2.500 de ani au fost descoperite pe platoul înghețat Ukok din Siberia. Cunoscută sub numele de „Prințesa din Ukok” sau „Fecioara de gheață”, este considerată una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului al XX-lea, relatează BBC.
Tehnicile științifice moderne au început să dezvăluie misterele mumiei: cine a fost fi această femeie, cum a murit și de ce pare să fie fost importantă pentru poporul ei. Cu toate acestea, mumia a căpătat un statut aproape mitic de-a lungul timpului, alături de povestea bizară despre un blestem misterios legat de îndepărtarea corpului ei din mormânt.
„Descoperirea „Fecioarei de gheață” a fost considerată senzația arheologică a secolului XX. Are circa 2.500 de ani. A trăit în secolul V IHr”, spune Maria Ceariceva, ghid la muzeul Gorno-Altaisk.
„Mumia a atras atenția întregii lumi pentru că era primul mormânt complet, care nu fusese jefuit. Mumia era foarte bine conservată. Sicriul era sigilat și gheața din mormânt nu s-a topit”, spune Natalia Polosmak, arheologul care a descoperit mumia.
„Studiind-o, am putut călători înapoi în acele timpuri”, a adăugat ea.
Oamenii de știință încă nu s-au dumirit cine a fost „Fecioara de gheață”. Unii cred că a fost o vindecătoare sau un lider spiritual.
„În primul rând, mormântul ei e departe de celealte morminte descoperite până acum. În comunitățile crescătorilor de vite, doar șamanii erau înmormântați separat. În al doilea rând, din câte știm, testele chimice au descoperit urme de mercur și cupru în nările ei, pe care probabil le inhala pentru a intra în transă. În al treilea rând, coafura ei complicată sugerează că putea fi șaman. Oamenii de știință cred că simbolizează un copac al vieții”, spune Ceariceva.
Mumia este faimoasă și pentru tatuajele complicate cu care e acoperită. Istoricii cred că tatuajele erau ceva obișnuit pentru poporul Pazîrîk, din care provine mumia.
„Nu știm și nu vom ști niciodată cine a fost și ce rol a jucat. Ce pot spune este că a fost îngropată singură, dar avea alături 6 cai, ceea ce nu e obișnuit în cazul femeilor Pazîrîk. Era o onoare deosebită, așa că acest mormânt e special”, spune Polosmak.
Testele ADN au dezvăluit că femeia avea o descendență europeană. Dar cele mai fascinante informații au fost date de un test RMN.
„Această mumie e diferită de altele pentru că era foarte slabă. Mumiile găsite anterior aparțineau în general unor nobili care nu au suferit de foame, nici înainte de moarte și erau foarte voluminoase”, spune Andrei Letiaghin, medic radiolog.
„Această femeie era înaltă pentru acea vreme, avea între 1,65 și 1,70 m. Dar era foarte slabă, avea doar 49 de kilograme. A fost îngropată într-o poziție ciudată, pe o targă specială de lemn. Nu am putut să o atingem sau să-i schimbăm poziția. Am pus sticle de apă în jurul ei, pe targă, să ne asigurăm că aparatul RMN funcționează corect”, povestește medicul.
„În țesutul ei gras am observat obiecte care nu aveau structura țesutului gras. Erau obiecte mari, întunecate. Am mai văzut astfel de obiecte la pacienți cu cancer nedetectat. Sunt noduli limfatici plini cu celule canceroase. Am văzut aceleași obiecte și în unele oase. Așa arată cancerul netratat”, adaugă Letiaghin.
„Era foarte bolnavă, dar tribul ei nu a abandonat-o. Au adus-o pe pășunile de iarnă de pe Platoul Ukok. Toate triburile se mutau acolo până în primăvară. Și se pare că în timpul acelei călătorii a căzut de la înălțime și s-a rănit grav. Avea o lovitură la cap, fractură la umărul drept și șoldul drept dislocat”, a mai spus medicul.
Printre altele, în mormânt a fost găsit și canabis. E posibil să-l fi folosit pentru a-și calma durerile provocate de cancer și de fracturi.
„Am studiat-o în amănunt, pentru că am avut ocazia să folosim metode diferite, împreună cu patologi, antropologi și microbiologi. Am studiat țesuturi și modul în care a fost mumificată. Am împărtășit toate informațiile științifice”, spune arheologul.
Dar o poveste paralelă s-a dezvoltat în tot acest timp.
„Era scrisă biografia ei și semăna mai mult a mitologie. Seceta și alte dezastre naturale din Altai sunt adesea puse pe seama faptlui că mumia a fost tulburată”, adaugă ea.
Până și faptul că Hillary Clinton a pierdut alegerile prezidențiale în SUA, în 2016, a fost legat de această mumie.
„Când a început pandemia de coronavirus, iar în Altai nu au fost înregistrate cazuri pentru mult timp, oamenii au spus că „Fecioara de gheață” îi protejează. În funcție de situație, fie protejează, fie dimpotrivă”, a mai spus Polosmak.
„E importantă pentru oamenii din Altai, în primul rând pentru că a fost descoperită acolo. Ei se consideră urmași ai sciților și, în ciuda dovezilor științifice, oamenii din Altai cred că mumia e „mama” lor și că e legată direct de moștenirea lor istorică și culturală”, spune Ceariceva.
