Un ordin al Ministrului Sănătăţii, publicat recent în Monitorul Oficial, le dă dureri de dinţi stomatologilor. Preţurile serviciilor medicale ar putea creşte, în condiţiile în care deja sănătatea orală nu este susţinută de stat, iar cabinetele stomatologice mici ar putea intra în faliment dacă noul ordin ministerial nu va fi modificat. Ordinul e caracterizat de dentişti ca fiind “abuziv, absurd, aberant, exagerat”.
Medicii stomatologi sunt îngrijoraţi că, prin introducerea unor norme noi de curăţenie, sterilizare şi dezinfecţie ,volumul investiţiilor pe care trebuie să le facă în cabinete va creşte mult, iar acest lucru se va reflecta în nota de plată a pacienţilor.
Fapte
În luna aprilie a acestul an, Ministerul Sănătăţii a lansat spre dezbatere un proiect de ordin referitor la normele tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private. La data de 14 septembrie 2021, noul ordin ministerial (nr. 1761 din 03.09.2021) a fost publicat în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. Furia medicilor stomatologi s-a acumulat de la o zi la alta, amplificată de mesaje pe reţelele de socializare în care unii medici dentişti din diverse zone ale ţării se plângeau că au fost deja controlaţi de inspectorii direcţiilor de sănătate publică în baza noului ordin.
La începutul lunii noiembrie, Patronatul Societăţilor de stomatologie, implantologie şi tehnică dentară a publicat on-line petiţia “Medicii stomatologi cer de urgenţă suspendarea Ordinului 1761/2021 şi a controlului DSP-urilor teritoriale până la corectarea anomaliilor din acest ordin referitor la medicina dentară”. Până pe 29 noiembrie 2021, petiţia a fost semnată de 8580 de persoane. Alarmate de numarul mare de dentişti care cereau lămuriri, Colegiile Medicilor Stomatologi au luat legatura cu reprezentantii Ministerului Sănătăţii, pentru reanalizarea prevederilor ordinului nr. 1761. Ministerul Sănătăţii a trimisa răspuns că este dispus să renegocieze. Aceasta este situaţia la momentul actual.
Nemulţumiri
Medicii stomatologi cer de urgență suspendarea Ordinului 1761/2021 și a controlului DSP-urilor teritoriale până la corectarea anomaliilor din acest ordin referitor la medicina dentară
Ordinul 1761/2021 prevede ca în fiecare unitate medicală de stat sau privată să se utilizeze pentru curăţenie un mop la 20 de metri pătraţi, cu schimbarea obligatorie a acestuia la trecerea într-o altă încăpere. Iar lavetele utilizate pentru curăţenie să fie individualizate, pe culori, în funcţie de suprafeţele pe care aplică curăţenia (sau să fie de unică folosinţă). Iar pentru asigurarea unui rulaj optim de rezerve de mopuri şi lavete este necesar un număr de minimun 3 ori mai mare faţă de necesarul calculat.
În urma apariției Ordinului 1761/2021 privind aprobarea Normelor tehnice privind curatarea,dezinfecția și sterilizarea din unitățile sanitare publice și private și publicat în Monitorul Oficial în data de 14 .09 .2021, medicina dentară românească a intrat în fierbere ,ordinul generand mari nemulțumiri datorita implementarii normelor pentru spitalele monobloc în cabinetele mici de stomatologie.
Ținând cont de motivele pe care le enumerăm mai jos cerem de urgență suspendarea Ordinului 1761 și a controlului DSP-urilor teritoriale pana la corectarea anomaliilor din acest ordin referitor la medicina dentară .
Așa cum reiese din Referatul de aprobare nr.IM 8.228 din 3.09.2021 al Direcției generale de asistență medicală, medicina de urgență și programe de sănătate publică s-au avut în vedere dispozițiile Legii 95/2006-art.8,alin.1,litera a și art.166 ,
Legea 95/2006-art.8,alin.1,litera a
(1) Modalitățile de implementare a principiilor de sănătate publică sunt:
a) activitatea de reglementare în domeniile sănătății publice;
Legea 95/2006- art.166 ,
(1) Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății***).
Notă
***) A se vedea Ordinul ministrului sănătății publice nr. 261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 21 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.
În structura spitalelor exista ambulatoriul de specialitate care poate avea sau nu cabinete de medicină dentară asa cum este definit la art.135 din L95/2006.
În temeiul Legii 95/2006 serviciile medicale stomatologice private se acorda conform definiției formei în care activăm
art.135,alin. 3,litera d(3) -Servicii medicale de specialitate se acordă și prin:
d) cabinete de medicină dentară
art.136
(1) Structurile medicale prevăzute la art. 135 pot desfășura următoarele activități:
2) Medicii specialiști/medicii stomatologi desfășoară activități de asistență ambulatorie astfel:
a) ca persoană fizică independentă/autorizată potrivit prevederilor legale;
b) organizați sub forma cabinetelor de specialitate conform legii;
c) ca angajați ai uneia dintre structurile prevăzute la art. 135 sau al unităților sanitare cu personalitate juridică în structura cărora funcționează entitatea ambulatorie de specialitate.
de unde reiese clar că aceste norme nu erau cu criterii si aplicabilitate corecte pentru medicina dentară privată.
Faptul că în prezentul ordin 1761/2021 există la cap.III- Dezinfecția- la art.11- nominalizarea” inclusiv instrumentarul stomatologic ” și fără a exista alte caracteristici ale acestui instrumentar ne arata clar ca prezentul ordin în vigoare are nevoie de completări specifice profesiei de medic stomatolog.
Problemele mari cu care ne confruntăm în urma apariției acestui Ordin 1761 sunt:
– Se introduce obligativitatea truselor pe pacient.
– Se clasifică și se insistă pe aplicarea trasabilității truselor reprocesate, până în fișa pacientului. În fișa pacientului va ajunge integratorul chimic clasa 5 (stripul integrator), și eticheta dublu adezivă de trasabilitate care conține codul trusei sau al instrumentului sterilizat (dacă instrumentul în discuție nu este parte din o trusa standard).
– Se introduce Indicatorul Chimic integrator (strip integrator) în fiecare pachet/trusă procesate.
– Se introduce utilizarea testului Helix pentru monitorizarea sarjelor ce conțin dispozitive lumenate.
– Se introduce obligativitatea monitorizării zilnice, o dată pe zi cu Indicator biologic fiola.
– Se introduce obligativitatea monitorizării fiecărui pachet ce conține dispozitive implantabile cu încă un indicator biologic fiola pe sarja respectivă.
– Se introduce obligativitatea monitorizării și documentării proceselor de spălare (registre).
– Se interzic casoletele cu colier în utilizare.
– Trebuie incubatoare pentru indicatoarele biologice.
– Întocmirea programului de curățenie și dezinfectie cu standardizare in operatiuni.
– Obligativitate mopuri plate(nu franjurate)cu termodezinfectie in mașini de spalat.
ART.21 -Utilizare indicator chimic pentru solutie dezinfectanta.
-Dezinfecția instrumentarului și echipamentului medical de elecție in mașini automate.
– Înregistrarea manuala sau electronica a traseului instrumentelor medicale.
-Personalul responsabil cu sterilizarea va fi instruit și calificat periodic și va face dovada acestui lucru.
-Utilizarea zilnică a următorilor indicatori:
-chimici(clasa 1,clasa 2,clasa 5)
-biologic -indiferent de diagrama autoclavului cu obligativitatea arhivarii rezultatelor
Nu avem calificarea necesară în vederea manipulării acestora.
Concluzii:
-Care sunt costurile acestor proceduri minuțioase și care încarcă programul medicilor stomatologi
-De ce este nevoie de atâtea mopuri și găleți și unde le vom depozita intr-un cabinet
-Cine certifica testul biologic(cu incubare la 60grade pentru 24ore pentru a putea fi arhivat)
-De ce aceste modificări nu au fost făcute cu consultarea organizațiilor profesionale cum cere legea?
– Aceste proceduri complicate vor duce fie la explozia prețurilor,fie la falimentarea unităților sanitare mici.
OBIECTIUNI:
În literatura de specialitate stomatologică noțiunea de ” Instrumentar” înseamnă ” totalitatea instrumentelor de utilitate clinică sau de laborator în activitatea stomatologică. În marea majoritate acesta este metalic și poate fi clasificat în funcție de utilizarea în cabinetul stomatologic”.
În mare,acesta se împarte în: instrumentar mare și instrumentar mic- fiecare cu clasificările tipului de manoperă clinic.
Tocmai de aceea,considerăm că aceste norme din prezentul ordin impovareaza și pune în imposibilitatea de a se aplica în medicina dentară.
Exemple concrete:
Art. 30 din ordin spune că:
Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde:
„f) procedurile de marcare şi asigurarea trasabilităţii produselor finite – cu menţionarea datei primirii produsului de sterilizat, secţia de provenienţă, numărul șarjei de sterilizare, data trimiterii pe secţie a produsului sterilizat, numele persoanei care a efectuat sterilizarea și înregistrarea datelor produsului finit în fișa pacientului;”
Acest deziderat este cel mai ambitios dar si cel mai ireal vazut vreodata.( cel putin la nivel de cabinet stomatologic).
Cu tot respectul,vă invitam in cabinetele de stomatologie să constatați cât instrumentar mic se utilizează la o singură obturație dentară și dimensiunea acestuia.( mic si foarte mic). Nici macar nu putem sa le denumim specific pe fiecare in parte ci doar sa le incadram intr-o categorie( de exemplu freze dentare,matrici,ace de canal, etc)
Există atât de multe feluri si tipuri pe dimensiuni si forme încât ne-ar lua o zi întreagă doar să le denumim, să le urmărim și să le notăm in fișe.Nu putem aplica pe ele nici cod de bare în eventualitatea implementarii unui sistem de urmarire electronic.
De aici se nasc următoarele întrebări și avem urmatoarele :
1)Sunt 300 ace si de freze in casoletele speciale fiecărui tip.Le dam numere de inventar? Cum le inregistram cu numar si unde? Cum le ambalăm și cat de multe etichete am putea lipi pe fișa unui pacient la care se folosește trusa de consultație, 5 freze,8 ace endo,etc .
2) Ar insemna sa inventariem si materialul moale?
3) Ce facem cu fiolele cu indicatori biologici(ISO 11138-1-8), unde le pastram si daca trebuie sa mai facem un registru si pentru ele? Mai mult,nu avem nici competenta profesionala aacestei specialitati(medicina de laborator) pentru a le folosi,interpreta!
4) Mai trimitem test la laboratorul agreat DSP? Oare nu cumva dacă sistam contractul cu ei ma trezesc cu control si amenda? Acea probă martor își mai are rostul?
5) Ce rost mai are contractul de service și verificarea trimestrială a tehnicianului de service, medici fiind obligați ca la inceputul zilei de sterilizare sa facă autoclavului test vacuum-test B&D și Helix- în condițiile în care exista măsurarea acestor parametrii electronic și în cazul în care exista disfuncționalități apare ” eroare” care se rezolva de un tehnician în aparatură?
Medicii au ajuns sa controleze ceea ce este definit direct în cartea tehnică a autoclavului?
Am dori sa vedem un studiu în care sa se arate rata de eșec a autoclavelor clasa B, și ca sunt neconforme. Altfel nu se justifica atâtea teste. Sunt aparate certificate și omologate, construite special de producător . Nu sunt aparate artizanale pe care dorim sa le testam ca să dovedim ca funcționează în parametri.
6)Cate registre trebuie sa completeze medicii stomatologi și cât timp vor aloca acestei activități?
In asemenea condiții,la un pacient se vor deschide în medie 15-20 de pungi.
Unde sa lipim atâția integratori și etichete?
7) Orice normă care se implementează este cuantificată in timpul alocat si cost. Nu exista nici o referire în acest sens.
Prin urmare,va rugăm să țineți cont de părerea medicilor practicieni stomatologi care au prezentat cateva exemple cu toate că ar mai fi de spus multe și va solicităm suspendarea ordinului pentru stomatologie până la apariția unui ghid clar, specific, care sa aduca un plus actului medical și nu o împovarare birocratică care ne-ar consuma din timpul ce îl putem aloca pacienților noștri,în condițiile în care sistemul medical stomatologic românesc s-a dezvoltat inegal,existand o concentrare de cabinete în zonele economice mai dezvoltate iar zonele defavorizate existând un număr insuficient de medici iar aceștia efectuează servicii decontate prin plafonul insuficient al casei de asigurări, și, nu toata lumea isi poate permite o asistenta medicală.
