Sunt adevăratele poveştile care circulă printre şoferi? Plătim şi benzina rămasă în furtun? Iată explicaţiile:
Cel mai mare mit legat de furatul la pompă este benzina rămasă pe furtun şi pe care o plăteşti deşi nu ajunge în rezervorul maşinii. O fi aşa sau nu? Se pune apă în benzină, sunt benzinăriile de firmă mai de încredere decât cele independente? 7EST a analizat, împreună cu experţi de la Protecţia Consumatorului, cele mai frecvente mituri privind înşelăciunile de la pompă.
1. Benzina din furtun
Unele pompe de benzină au un furtun mai lung de 2-3 metri, fapt care permite alimentarea unui autoturism chiar dacă acesta s-a poziţionat pe partea opusă. După ce au alimentat, şoferii scutură cu înverşunare pistolul pompei, pentru a nu pierde vreo picătură de carburant rămas pe furtun.
FALS
Specialiştii susţin că dimensiunea furtunului nu are importanţă iar benzina pierdută în cazul în care furtunul nu este scuturat nu-i va îmbogăţi pe benzinari.
„Supapa se află în pistol, acolo se face şi contorizarea. În furtun se află întotdeauna aceeaşi cantitate de benzină, care nu are legătură cu clientul. Am avut câteva reclamaţii şi am mers cu vasul etalon pentru verificare. E drept, şi procedura noastră spune să scuturăm pistolul, pentru că e vorba despre câteva picături de benzină irosite. Acele picături rămase în pistol nu intră înapoi în tancul cu benzină, nu permite supapa, ci se pierd”, a susţinut directorul de la Metrologie.
Altfel spus, ori să alimentezi cu 5 litri, ori cu 50 de litri, e cam acelaşi lucru: rămân câteva picături de benzină în pistol, care pot fi recuperate sau nu, în timp ce benzina din furtun nu trebuie luată în calcul pentru că nu este înregistrată la plată.
2. Apa din benzină
Un mit este legat de „botezarea” benzinei cu apă. Unul dintre şefii regionali ai unui important furnizor de carburant susţine că acest lucru este posibil, dar se practică doar izolat.
„Ceea ce a apărut până acum în presă este legat de sistemul de francize. Un particular, care activează sub sigla unui brand, poate să amestece benzina cu altceva. Pe lanţurile serioase nu riscă nimeni, pentru că pierderea de imagine este mai importantă decât cei câţiva lei câştigaţi. Dacă cineva îşi strică maşina şi demonstrează că a alimentat de la Petrom, Lukoil sau Rompetrol, e deranj pentru companie. De aceea s-a auzit de puţine astfel de situaţii”, a spus directorul sub acoperirea anonimatului.
PARŢIAL ADEVĂRAT
Testarea benzinei se poate face în laboratoarele Larex, contra unei sume de circa 50 de lei, iar în cazul în care se constată că benzina a fost „botezată” se poate ajunge la procese civile care creează prejudicii de imagine firmei.
3. Capacitatea rezervorului
Cel mai disputat mit este cel legat de capacitatea rezervorului unui autoturism. Există numeroase cazuri în care proprietarii de autoturisme acuză că într-un rezervor de 50 de litri au reuşit să introducă 60 de litri de carburant.
„Sunt câte 2-3 astfel de reclamaţii în fiecare an, niciuna nu s-a confirmat. Este vorba, efectiv, despre capacitatea rezervorului şi nu despre pompă. Producătorul maşinii spune că rezervorul e de 35 sau de 50 de litri, dar nu spune şi cât încape efectiv în el. Ca să se înţeleagă mai bine, în sticla de ulei de 1 litru uleiul nu este până la dop, mai rămâne un volum neocupat. În cazul rezervoarelor auto, trebuie să existe şi spaţiu pentru vapori, mai e şi spaţiul pentru aşa-numita rezervă de combustibil. Noi am tot făcut controale, cu poliţia şi protecţia consumatorilor, dar sesizările nu s-au confirmat”, a explicat Gabriel Sârbu, directorul Metrologiei Legale Iaşi.
4. Pompele „măsluite”
Altfel spus, într-un rezervor auto va încăpea o cantitate de carburant egală sau mai mare decât capacitatea trecută în actele producătorului, dar niciodată mai mică. Numărul litrilor de combustibil introduşi suplimentar variază şi nu este un indiciu că pompa este măsluită. De altfel, măsluirea pompelor de benzină este, cel puţin teoretic, imposibilă.
PARŢIAL ADEVĂRAT
„Ele sunt verificate metrologic în fiecare an şi nu pot fi desfăcute de benzinari, pentru că avem şi noi un sigiliu pus. De exemplu, după ultimele ploi şi inundaţii din Iaşi, am fost solicitaţi de câteva benzinării pentru că a fost inundat calculatorul şi nu se putea interveni decât în prezenţa noastră. În plus, recomandăm ca eventualele reclamaţii să fie făcute de pe loc, din benzinărie, iar reclamantul să ne aştepte acolo. Astfel se elimină toate suspiciunile”, a spus Gabriel Sârbu.
Posibilitatea ca reprezentantul Metrologiei să fie mituit pentru a accepta abateri la pompă este exclusă de directorul instituţiei, deoarece orice sesizare confirmată ar duce direct la acel angajat.
5. Benzina mai bună
Unul dintre cele mai importante mituri vizează catalogarea benzinăriilor pe criterii de calitate. De multe ori, unii colegi sau prieteni vor recomanda un anumit distribuitor, în timp ce alţii vor susţine exact contrariul. Angajaţii la vârf din sistem susţin că ambele tabere au dreptate, deoarece benzina „regular” este exact la fel.
FALS
„Diferenţele sunt la sortimentele proprii, aşa-numita benzină de 98. Publicul nu ştie că, de exemplu, dacă o companie are probleme la o rafinărie, atunci cumpără benzină de la rafinăriile concurenţei. Şi reciproca e valabilă. Aşadar, nu are cum să fie mai bună o benzină de 95 ca alta, pentru că sunt multe situaţii în care este aceeaşi benzină. În plus, sunt aceleaşi standarde de calitate care trebuie respectate”, a explicat directorul zonal al unui lanţ de benzinării.
