Sănătatea reproducerii definită ca fiind o bună stare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității, în toate aspectele referitoare la sistemul reproducător și la funcțiile și procesele acestuia, se referă la faptul că oamenii sunt capabili să aibă o viață sexuală satisfăcătoare și sigură și că au capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide cu privire la viața lor sexuală.
În perioada 2011-2019, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente.
Acest aspect este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Fenomenul „copiilor cu copii” are consecințe atât asupra situației mamei, cât și asupra sănătății fizice și emoționale a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale.
Sarcina și complicațiile la naștere la mame adolescente cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani conduc la riscuri mai mari de eclampsie, endometrită puerperală, infecții sistemice și la principala cauză de deces în rândul fetelor adolescente, cât și prematuritate și chiar mortalitate infantilă.
În UE, în perioada 2011-2019, numărul de născuți vii provenind de la mame cu vârste între 10-14 ani, a scăzut cu aprox. 15%, în România scăderea fiind cu 0,13%. În 2019, aproximativ 44% din numărul de nou născuți provenind de la fetele 10-14 ani în EU/EEA, se regăseau în România.
În perioada 2011-2020, în România, natalitatea a crescut de la 9,7%o în 2011 până la 10,8%o în 2017, apoi a scăzut continuu ajungând în 2020, la valoarea de 9,2%o, aproape egală cu media UE (9,1%o).
În România, în anul 2020 avorturile la fete cu vârste între 15-19 ani, au scăzut cu 70% comparativ cu anul 2011 (16,1%o în 2011, si 5%o în 2020). Anual s-a înregistrat scăderea avorturilor la această grupă de vârstă.
În perioada 2011-2021, prevalența utilizării contraceptivelor la nivel european a fost între 57-58.1%, la nivel est-european 50.1-51.7%. În România, în aceeași perioadă, prevalența utilizării contraceptivelor a variat între 28.8-32.1%.
În județul Neamț, în cabinetele medicilor de familie, în anul 2020 au fost luate în evidență 7 gravide cu vârsta sub 15 ani (3 din mediul urban și 4 din mediul rural), în scădere față de anul anterior (2019) când au fost luate în evidență 11 gravide cu vârsta sub 15 ani (6 în mediul urban și 5 mediul rural).
În ceea ce privește gravidele cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani, luate în evidență de medicii de familie, situația se prezintă astfel: în anul 2020 au fost luate în evidență 206 gravide (46 din mediul urban și 160 din mediul rural) înregistrându-se o scădere față de anul 2019 când au fost luate în evidență 230 de gravide (63 din mediul urban, 167 din mediul rural).
La nivelul avorturilor, în județul Neamț, în primele 9 luni ale anului 2021 s-au înregistrat 514 astfel de cazu
