Potrivit cifrelor oficiale comunicate de autorităţile chineze, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Beijing au costat 3,9 miliarde de dolari. Conform unei analize a publicației americane Business Insider, chinezii au cosmetizat cifrele, prezentând o sumă de aproape zece ori mai mică decât în realitate.
China vrea să se mândrească, pe hârtie, cu cea mai puţin costisitoare ediţie a Jocurilor Olimpice din ultimele două decenii. Mai tari decât japonezii și ruși Potrivit Business Insider, presa controlată de stat a promovat ideea că China a avut puterea şi abilitatea tehnologică de a organiza un mega-eveniment, cheltuind doar o fracţiune din ce au plătit japonezii pentru Olimpiada de vară de la Tokyo (12,6 miliarde de dolari) şi ruşii pentru Jocurile de Iarnă, de la Soci (42 de miliarde de dolari, cea mai costisitoare ediție din istorie). Doar că, în realitate, Jocurile Olimpice de iarnă 2022 ar fi „înghiţit“ în jur 38,5 miliarde de dolari. Există zeci de elemente rămase în afara bilanţul oficial de costuri al Beijingului. „Panglica de gheață”, centrul în care se desfășoară probele de patinaj viteză, a fost finalizată în 2020 și se estima, în 2017, că va costa guvernul în jur de 186,6 milioane de dolari. National Speed Skating Oval, din Beijing De asemenea, nu a fost luată în calcul renovarea bazelor utilizate și la Olimpiada de vară din 2008, precum „Cuibul de Păsări”, stadionul național din Beijing, și Water Cube, centrul acvatic.
Unul dintre aceste proiecte este al treilea Sat Olimpic, care găzduiește alți 2.640 de sportivi. Conține, de asemenea, locuri de competiție precum Centrul Național de Biatlon, Centrul Național de Sărituri cu Schiurile și Centrul Național de Cross-Country. Economistul Andrew Zimbalist crede că „organizatorii evenimentului de la Beijing n-au inclus în costul organizării cheltuielile legate de îmbunătăţirea sistemului de transport, nici sumele folosite pentru infrastructura sportivă. Au omis până şi costurile ridicării Satului Olimpic“.
Aeroportul, metroul și trenul rapid, „uitate” China a amenajat aeroportul Ningyuan din Zhangjiakou cu 205,6 milioane de dolari și a pompat 15,02 miliarde de dolari în construirea de noi autostrăzi, pentru a asigura conectivitatea între zonele satelitare Olimpiadei.
Se estimează că alți 773,5 milioane de dolari au intrat în linia de metrou a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, construită special pentru competiție. Încă 9,2 miliarde de dolari pentru un tren rapid, fără conducător, conceput pentru a transporta pasagerii între Zhangjiakou și Beijing în 50 de minute, mai puțin cu trei ore decât timpul inițial.
