Joe Biden le-ar fi spus celorlalți lideri NATO și UE că SUA consideră că Vladimir Putin a decis să declanșeze invazia în Ucraina, care ar putea avea loc în următoarele zile, potrivit unor surse diplomatice citate de The Guardian și Financial Times.
Jack Sullivan, consilierul pe securitate națională de la Casa Albă a spus, vineri, într-un briefing de presă, că liderilor cu care a vorbit președintele american nu le-a fost transmisă informația ca atare, ci doar că există posibilitatea ca Putin să dea acest ordin în curând, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.
„Părerea noastră este că nu credem că a luat niciun fel de decizie finală sau nu știm că a luat vreo decizie finală, dar s-ar putea foarte bine să se întâmple în curând”, a spus Jack Sullivan.
Informațiile publicate de presa internațională, care citează surse diplomatice, intervin în condițiile în care mai multe țări și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina, pe fondul avertismentelor privind o invazie rusă. Ministerul de Externe din Marea Britanie a transmis că toți cetățenii englezi „ar trebui să plece acum, cât timp sunt încă disponibile mijloace de transport comerciale”. De asemenea, consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, i-a avertizat vineri pe americanii din Ucraina că au între 24 și 48 de ore să plece, explicând cum ar putea arăta un atac al Rusiei asupra țării.
Președintele Joe Biden a vorbit vineri la telefon cu o serie de aliați, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, după o ședință pe care a avut-o la Casa Albă pentru a discuta despre cele mai recente informații despre deasfășurarea militară rusă de la granițele Ucrainei și despre ce ar putea face Putin în continuare, scrie The Guardian.
Ce a vorbit Klaus Iohannis cu Joe Biden
Președintele Klaus Iohannis a fost invitat de Joe Biden să participe la aceste consultări în format restrâns „pe tema evoluțiilor îngrijorătoare ale securității regionale, europene și euroatlantice generate de desfășurarea masivă de forțe și echipamente ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.
„Au fost prezentate evaluări și concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă și au fost analizați pașii următori care trebuie avuți în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creșterea nivelului securității pe continentul european și descurajarea utilizării forței militare”, precizează comunicatul.
În intervenția sa, președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța coordonării strânse și a unității în aceste momente și a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv și mai ales la Marea Neagră, așa cum o arată desfășurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franței privind trimiterea de trupe în țara noastră și asumarea rolului de națiune cadru la prezența militară avansată a NATO în România.
Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri liderilor aliați, și în mod special președintelui Statelor Unite, președintelui Franței, prim-ministrului Italiei și cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României și a cetățenilor săi, dar și a celorlalți aliați de pe Flancul Estic.
Totodată, Președintele României a evidențiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare și apărare, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum și la securitatea Alianței în ansamblul său, respectiv a tuturor cetățenilor din statele aliate.
Președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluții care să permită dezescaladarea situației, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianței și ale dreptului internațional.
Președintele României a subliniat, de asemenea, importanța pregătirii și coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce privește pachetul robust de sancțiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.
La discuții au mai participat președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.
Convorbirea liderilor europeni și transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situației tensionate de la granițele Ucrainei și de la Marea Neagră.
