Hepatita reprezintă inflamația ficatului care rezultă dintr-o varietate de cauze, atât infecțioase, cât și noninfecțioase. Agenții infecțioși care provoacă hepatită includ viruși și paraziți. Cauzele noninfecțioase includ anumite medicamente și agenți toxici. În unele cazuri, hepatita poate rezulta dintr-o reacție autoimună dirijată împotriva celulelor hepatice ale corpului.
Semnele și simptomele hepatitei virale acute rezultă din afectarea ficatului și sunt similare indiferent de virusul hepatitic responsabil. Pacienții pot prezenta o stare asemănătoare gripei.
Semnele și simptomele generale includ:
-greață,
-vărsături,
-dureri abdominale,
-febră,
-astenie fizică,
-inapetență;
-erupții cutanate și dureri articulare (mai rar);
-icter sclero-tegumentar (o îngălbenire a pielii și a ochilor);
-pacienții pot sesiza o modificare a culorii urinirii (urini hipercrome) și a scaunelor (fiind mai închise la culoare).
Faza acută simptomatică a hepatitei virale durează de obicei de la câteva zile până la câteva săptămâni; perioada de icter care poate urma poate persista de la una până la trei săptămâni.
Sâmbătă, Organizația Mondială a Sănătății, a raportat cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută în 12 țări (atât din Europa cât și din America). 114 cazuri în Marea Britanie, 13 în Spania, 12 în Israel, 9 în Statele Unite ale Americii, 6 în Danemarca, 5 în Irlanda, 4 în Țările de Jos, 4 în Italia, 2 în Norvegia, 2 în Franța, 1 în România și 1 în Belgia.
Copii infectați au vârste cuprinse între 1 lună și 16 ani, majoritatea cazurilor având vârste sub 10 ani, fără antecedente personale patologice semnificative. 17 dintre copii, aproximativ 10%, au prezentat o formă gravă de boală, necesitând transplant hepatic.
Din păcate în acest moment nu este cunoscută cauza și nici modul de transmitere, însă se suspicionează că ”de vină” sunt Adenovirusile (virusuri care pot cauza numeroase boli, de la răceală la enterocolite).
OMS declară că în Marea Britanie Adenovirusurile au fost detectate în 74 dintre cazuri.
O altă ipoteză ar fi faptul că pe perioada pandemiei, folosind maștile de protecție, copii nu au reușit să dezvolte imunitate la aceste virusuri.
O a treia ipoteză pentru această tulpină necunoscută ar putea fi o combinație de adenovirus și COVID, 19 cazuri având și atât adenovirus cât și COVID, iar 20 doar COVID.
Până la stabilirea unei cauze exacte cea mai importantă este prevenția.
- esențială este spalarea corectă a mâinilor ori de cate ori este nevoie,
- spalarea alimentelor, legumelor și fructelor,
- depozitarea gunoiului în locuri special amenajate,
- folosirea obiectelor personale de igienă personală, nu imprumutate.
Orice pacient care prezintă simptomele menționate mai devreme (greață, vărsături, dureri abdominale, febră, o stare de oboseală, lipsa poftei de mâncare, îngălbenirea tegumentului si a sclerelor, modificarea colorii urinii) trebuie să se prezinte la spital pentru investigații clinico-biologice suplimentare și inițierea tratamentului de specialitate. Dat fiind faptul că hepatita netratată corespunzator și neglijată poate duce la complicații severe, este de preferat ca parinții să nu intre în panică și să se prezinte cu copii la spital încă de la debutul bolii.