Zeci de hectare de locuri de veci și sute de monumente istorice sunt păzite la Iași de o mână de pensionari. În disperare de cauză, pentru a acoperi minima normă de paznici, administrația cimitirelor a apelat la personal din sursă internă sau fără atestate de pază. Eficiența noii structuri de pază este zero. Obosiți, grași, în vârstă, fără pregătire fizică, paznicii cimitirelor din Iași mai mult bântuie printre morminte decât le păzesc. Nu există patrulă de intervenție , echipamente de autoapărare, în afara unui biet baston aflat în dotare. Costurile s-au dublat, iar calitatea serviciului s-a diminuat. O anomalie specifică societăților cu capital de stat.
Cele 5 cimitire aflate în administrarea Primăriei Iași se află într-o situație critică din punct de vedere al prezervării monumentelor istorice, parcelor militare sau miilor de locuri de veci civile. Criza asigurării siguranței celor câteva zeci de parcele de locuri de veci este cauzată de unele decizii fără cap luate în birourile SC Servicii Publice SA, societatea care administrează cimitirele din Iași.
Această situație ascunde o mare anomalie, dacă luăm în considerare faptul că renunțarea la o firmele de pază specializate și înlocuirea acestora cu persoane nepregătite și extrem de puține spre deloc, s-a produs imediat după ce Ministerul Culturii a clasat Cimitirul Eternitatea ca monument istoric, ceea ce ar fi trebuit să conducă implicit la sporirea pazei, nu la dizolvarea ei.
O altă anomalie este dată de faptul că pentru firma de pază, cheltuielile suportate de administrația cimitirelor se ridicau la 90 mii lei pe lună, în timp ce pentru paza asigurată din surse proprii, cheltuielile s-au dublat. Totul, motivat de faptul că administrația cimitirelor a dorit să facă…economii. Practic, pentru salariile celor 40 de pensionari – câte 8 pe cimitir, doi în 4 ture, rezultând 2 oameni pe tură- unul la intrarea în cimitire – la tăiat bilete, iar celălalt la patrulare, se cheltuie 150 mii lei pe lună. S-a renunțat la o firmă specializată, care asigura persoane active, pregătite și controlate, cu un salariu mediu de 2000 lei, și s-a apelat la persoane vârstnice, plătite cu 3750 lei pe lună. Cum s-a ajuns la o această înlănțuire de anomalii?
Pensionari pe salarii duble în locul agenților de pază profesioniști
Ultima firmă de pază cu care SPI Iași a derulat un contract de pază a fost firma Ambasador din Târgu Mureș. Contractul prevedea asigurarea pazei cimitirelor din Iași pe o perioadă de 13 luni, din decembrie 2019 până în ianuarie 2021, cu un efectiv de 33 de agenți de pază dotați regulamentar pentru desfășurarea în condiții optime a acestei activități, inclusiv cu ATV-uri. Potrivit contractului, factura lunară către această firmă ajungea la suma de 90 mii lei. În cursul anului trecut, la începutul lunii mai, SPI reziliază contractul cu firma de pază pe motiv că nu mai are venituri cu care să acopere această activitate, fiind practic în imposibilitatea de plată către firma care făcuse investiții din fonduri proprii pentru îmbunătățirea activității de pază în cimitirele ieșeni. Astfel, s-a ajuns ca SPI să renunțe la un serviciu profesionist de pază, cu 33 de agenți, pentru care plătea 90 mii pe lună, și să recurgă la angajați neprofesioniști din regie proprie, pentru care plătește dublu.
Istoria Iașului îngropată și ignorată
La începutul lunii septembrie 2020, Cimitirul Eternitatea a devenit în mod oficial monument istoric, atunci când Primăria Iași a primit în mod oficial de la Ministerul Culturii Ordinul nr. 3.071 / 2020 privind „clasarea ca monument istoric a imobilului situat la adresa poștală strada Eternitatea, nr. 121, municipiul Iași, județul Iași, în Lista monumentelor istorice, cu denumirea «Ansamblul Cimitirului Eternitatea», în categoria IV – monumente memoriale și funerare, a – ansamblu, grupa B, referitor la ansamblu și 40 de componente ale sale”. Anexa ordinului include 40 de monumente și ansambluri funerare, mausolee și cimitire militare aflate în Cimitirul Eternitatea.
Cimitirul Eternitatea din Iaşi, unde sunt înhumate personalităţi precum Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu sau Mihail Kogălniceanu, a fost înscris pe lista monumentelor istorice, autorităţile explicând că acest cimitir reprezintă un muzeu în aer liber care trebuia deja pus în valoare și, înainte de toate, …pentru a-i asigura protecția.
“Cu o istorie de peste 150 de ani şi sute de personalităţi înhumate în perimetrul său, cimitirul Eternitatea reprezintă un veritabil loc de memorie colectivă prin valoarea sa istorică, artistică şi simbolică. Aici se îmbină stiluri şi curente artistice din România celei de-a doua jumătăţi de secol XIX, într-un creuzet care ne permite să ne cunoaştem mai bine înaintaşii. Monumentele funerare din Eternitatea au nevoie de atenţie, de îngrijire, tocmai pentru a ne însoţi în eternitate. Această recuperare necesară urmăreşte tocmai recunoaşterea la nivel naţional a valorii cimitirului şi plasarea sa cât mai sus într-o ierarhie a patrimoniului nu doar ieşean, ci naţional “, declara istoricul ieşean Liviu Brătescu, la acel moment secretar de stat în Ministerul Culturii.
Cimitirul Eternitatea a fost înființat in anul 1868, la inițiativa lui Scarlat Pastia, filantrop și primar al Iașului, însă primele înhumări au fost realizate abia începând cu anul 1876. În prezent, cimitirul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, fiind îngropate aici peste 900 de personalităţi marcante. Cele mai multe dintre mormintele personalităţilor sunt grupate în jurul Bisericii „Sf. Gheorghe”. Cavourile marilor familii boiereşti sau cele ale primarilor vestiţi ai Iaşului, printre care Balş, Sturdza, Catargiu, Şuţu, Ghica, Moruzi, Mavrocordat, Tăutu, Racoviţă, Văsescu, Rojniţă, Sculy-Logothetides, Adamachi, Cananău, sunt adevărate opere arhitectonice. Printre personalităţile înhumate în acest cimitir se numără Ion Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Otilia Cazimir, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Mihail Kogălniceanu, Ştefan Procopiu, Vasile Conta şi Sabin Bălaşa.
