Noul sondaj arată că există un sprijin larg față de moneda euro: în medie, 60 % dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro. Procentele cele mai ridicate, în favoarea adoptării monedei euro, s-au înregistrat în România (77 %) și Ungaria (69 %), iar cele mai scăzute au fost în Bulgaria, Cehia (44 % în ambele țări) și Suedia (45 %).
Mai mult de jumătate dintre respondenți consideră că trecerea la moneda euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor (55 %). Totuși, 56 % dintre respondenți consideră că introducerea monedei euro va duce la o creștere a prețurilor.
De asemenea, din sondaj reiese că gradul de sensibilizare cu privire la moneda unică în rândul cetățenilor din statele membre din afara zonei euro este în continuă creștere: 53 % dintre respondenți se simt informați cu privire la euro, față de 51 % anul trecut și 44 % în 2015, transmite Mediafax.
Croația și Bulgaria vor adopta moneda europeană în curând în timp ce România se îndepărtează parcă din ce în ce mai mult de acest deziderat.
Adrian Vasilescu a explicat pentru DCBusiness care este cauza principală pentru care România se află în această situație: ”Atâta vreme cât noi suntem sub efectul de deficit bugetar excesiv, și suntem singura țară în această situație dintre cele care aspiră la zona eur, până când nu rezolvăm această problemă nu avem ce discuta. Adică până când nu rezolvă România această problemă nu poate să aspire la zona euro”.
Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că: ”S-a spus de atâtea ori în spațiul nostru public că vom intra în zona euro atunci când vom îndeplini toate criteriile. Iar dintre toate criteriile unul foarte important este deficitul bugetar, unde noi suntem sub sancțiunea de deficit excesiv. Deci trebuie să rezolvăm întâi această problemă și apoi discutăm despre zona euro”.
Despre ce ar putea face Banca Națională în acest sens, dacă s-ar putea pune presiuni pe Guvern, Adrian Vasilescu a declarat că: ”Banca Națională și Guvernul sunt două instituții care colaborează. Misiunea BNR este alta. Sunt discuții continuu mai ales cu Ministerul de Finanțe. Colaborarea este permanentă. Însă având în vedere prerogativele, BNR are în fișa postului gestiunea piețelor financiare iar Guvernul are bugetul”.
Economistul a mai punctat spunând că: ”Și acum, dacă vorbim de presiuni pe Guvern, nici Comisia Europeană nu pune presiuni pentru că, un deficit bugetar care a ajuns în 2020 la 10-15 % și care în anul următor, adică anul trecut, a coborât la 7 la sută, deja a fost un pas important. Dar nici n-ar fi corect și nici n-ar fi bine, n-ar fi sănătos, ca să forțezi acoperirea deficitului bugetar dintr-o răsuflare. În economie foarte mulți pași se fac cu foarte multă grijă. Presiunile le poate face Comisia Europeană. Nominalizarea României nu e o sancțiune. Ar fi fost o sancțiune dacă ne-ar fi fost criza asta. Deci nu este o sancțiune, este pur și simplu o catalogare. România este în deficit excesiv. Și cerințele Comisiei Europene pentru România sunt să facă pași importanți, dar cu multă grijă”.
