Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creşterii acesteia mult peste aşteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, după cum arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022.
„Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că previziunile privind activitatea economică sunt considerabil revizuite în sus pentru 2022, însă exclusiv ca efect al creșterii acesteia mult peste așteptări în trimestrul I, iar pentru 2023 sunt revizuite semnificativ în sens descendent, în contextul unui impact advers mai puternic prezumat a fi exercitat de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, doar parțial contrabalansat de efectele absorbției fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU”, potrivit documentului.
Potrivit BNR, s-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condițiile unei accelerări semnificative a creșterii acestuia în anul 2022 – atribuibilă cvasi-integral dinamizării neașteptat de puternice din trimestrul I –, succedată însă de o scădere pronunțată de dinamică în 2023, inclusiv sub influența măririi treptate a ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.
„În schimb, formarea brută de capital fix este așteptată să-și accelereze doar ușor creșterea în 2022, însă considerabil în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de prelungirea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate – mai ales pe calea slăbirii cererii externe, a persistenței blocajelor în lanțuri de producție și a înăspririi condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene, cu efecte de antrenare în sectorul privat”, transmite BNR.
Din partea exportului net, conducerea BNR se așteaptă la un aport negativ notabil la dinamica PIB și în anul curent – pe fondul încetinirii pronunțate a creșterii economice în UE și al majorării consistente a prețurilor materiilor prime –, precum și un impact neutru în 2023, în condițiile unei temperări a avansului importurilor, în corelație cu evoluția absorbției interne.
Prin urmare, potrivit minutei, deficitul de cont curent este așteptat să-și continue ascensiunea ca pondere în PIB în 2022, inclusiv sub influența deteriorării suplimentare a evoluției prețurilor importurilor în raport cu cea a prețurilor exporturilor, iar în anul următor să scadă doar ușor, evoluții considerate îngrijorătoare de către membrii Consiliului, date fiind mai ales potențialele implicații adverse asupra inflației, primei de risc suveran și, în final, asupra sustenabilității creșterii economice.
În același timp, minuta arată că războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale în actuala conjunctură, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.
Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la execuția bugetară din prima jumătate a anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar evidențiind, cu precădere, actuala conjunctura economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și seturile de măsuri aplicate în vederea sprijinirii populației și firmelor, ce pot avea implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele preconizatei rectificări bugetare.
Majoritatea membrilor Consiliului au apreciat că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creșterii economice, date fiind și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.
A fost discutată și o majorare cu 1,00 punct procentual a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul ridicat al ratei anuale a inflației și revizuirea moderată în sens ascendent a traiectoriei prognozate a acesteia, precum și recentele decizii de politică monetară ale băncilor centrale majore, alături de calendarul ședințelor de politică monetară ale Consiliului, ce implică un decalaj relativ mai mare de timp între actuala și următoarea ședință de politică monetară. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.
În același timp, s-a susținut în mod unanim necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 voturi împotrivă – majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută, de la 4,75 la sută, precum și creșterea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută, de la 5,75 la sută și majorarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută, de la 3,75 la sută; trei membri ai Consiliului au votat majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,75 la sută.
În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
