Programul „Cornul şi laptele” este una dintre măsurile adoptate cu scopul de a dezvolta serviciile şcolare prin asigurarea unui supliment nutritiv copiilor de vârstă şcolară, iar apariția lui îşi are originea în „Planul național antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale”, care indica o serie de grupuri vulnerabile pentru care era necesară elaborarea unei politici concentrate de suport. Unul dintre grupurile vulnerabile prioritare pentru care planul dezvolta măsuri era reprezentat de copiii aflați în sărăcie extremă sau proveniți din familii care se confruntă cu şomaj cronic sau lipsa oportunităților de ocupare, copiii din familiile numeroase. De asemenea, planul antisărăcie instituia o serie de obiective care vizau scăderea abandonului şcolar în ciclul obligatoriu şi creşterea participării şcolare a grupurilor vulnerabile, cu accent pe populația de romi. Ambele obiective erau susținute de acțiuni care vizau introducerea unor servicii sociale secundare, cel mai important fiind masa gratuită. Prin urmare, ideea introducerii programului „Cornul şi laptele” trebuie considerată în cadrul general al măsurilor de politici sociale încă slab adresate în anul 2002 copiilor din grupurile vulnerabile. Programul pentru şcoli al României prevede realizarea cumulată a următoarelor măsuri:
- a) acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate şi pentru elevii din invăţămăntul primar şi gimnazial de stat şi particular de fructe şi legume proaspete, lapte şi produse lactate şi de produse de panificaţie in limita unei valori zilnice/preşcolar/elev;
- b) finantarea măsurilor educative care Insoţesc distribuţia fructelor şi legumelor, laptelui şi produselor lactate
Produsele care se vor distribui şcolarilor şi prescolarilor in anul scolar 2022-2023 sunt: mere, produse de panificaţie, lapte şi produse lactate. Masurile educative care insoţesc distributia produselor alimentare sunt: organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi legume, lapte produse lactate, inclusiv degustarea de fructe şi/sau legume, lapte .yi produse lactate şi/sau alte produse lactate care nu se distribuie conform prevederilor art. 3 alin. (3) şi/sau miere, cu acordarea de premii, precum şi organizarea de activităti de gradinărit la nivelul şcolii
- b) organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe si legume si de lapte si produse lactate sau de activitati educative practice, organizarea de alte activităţi extracurriculare si extraşcolare sau abordarea de teme spectfice in cadrul curriculumului naţional, inclusiv curriculumului la decizia şcolii, respectiv in cadrul disciplinei opţionale Educaţie pentru sanătate.
Un program perfectibil
Ordonanțele privind alocarea bugetară pentru cele două programe au trecut de guvern în 19 august și au fost depuse la parlament. Deputatul Cătălin Teniță spune că lucrează deja la amendamente. Principalele critici sunt legate de faptul că banii sunt dați pe un singur semestru și lista nu este flexibilă.
„Sunt niște școli, cam 20-30% care sunt pe listă, dar nu reușesc să organizeze licitație sau să facă în așa fel încât să beneficieze de program. Ar fi bine ca accesul pe această listă să se facă avându-se în vedere anumite criterii de risc socio-educaționale: rata de abandon este mare, posibilitățile părinților sunt mici, oportunitățile socio-economice sunt reduse pentru că acolo sunt cele mai eficiente”, arată Cătălin Teniță.
Un alt lucru care ar trebuie modificat este reglementarea cu privire la autorizarea folosirii de produse de catering, astfel încât tot mai multe școli să poate beneficia de produse fără să aibă neapărat nevoie de amenajări speciale.
Abandonul școlar reprezintă o problemă majoră în România, în special în mediul rural. Ministerul Educației Naționale arată că, la nivelul anului școlar 2018 – 2019, 6% dintre elevii din mediul urban (din cei care au intrat în clasa I în 2011 – 2012) au abandonat studiile, comparativ cu 18,9% dintre elevii din rural.
