După scandalul public generat de numărul mare de dosare penale pentru deținere de droguri întocmite la Festivalul SAGA, organizat, la începutul lui iunie, pe Arena Națională, autoritățile au admis că fenomenul drogurilor a fost scăpat din mână. După festival, bilanțul a fost un mort de supradoză, doi tineri internați în stare gravă, peste 100 de dosare pentru deținere de stupefiante și s-au deschis alte patru dosare, in rem, pentru trafic de droguri.
Pe acest fond, o analiză a DIICOT a evidențiat că magistrații care pedepsesc infracțiunile asimilate criminalității organizate hotărăsc pedepse care nu îi descurajează pe traficanți.
Surse judiciare au dezvăluit, pentru Gândul, că, pe hârtie, pedeapsele pentru traficul internațional de droguri de mare risc sunt între 7 și 15 ani, în timp ce pentru traficul intern de stupefiante din această categorie încadrarea este de 5-12 ani.
Totuși, sunt numerose situații în care traficanții ajung, în final, să fie condamnați la pedepse de doi ani și jumătate sau chiar și mai puțin.
Sursele citate au menționat, în acest sens, că la baza acestei situații se află, pe de o parte, legislația permisivă și, pe de altă parte, unele recomandări pe care magistrații le primesc în legătură cu acordarea unor pedepse mici, pentru a reduce costurile cu întreținerea deținuților.
„Ajuns în fața instanței, traficantul de droguri începe prin a-și recunoaște fapta, iar așa beneficiază din start de o reducere de 30 la sută. Din 15 ani, rămâne dintr-o dată cu 10. Apoi, face și un denunț, iar pedeapsa i se reduce, din nou, la 5 ani. Dacă face și al doilea denunț, rămâne cu o condamnare definitivă de 2 ani și 6 luni, din care, dacă este cuminte, face o treime și pleacă acasă”, au explicat sursele citate.
Pe de altă parte, spun anchetatorii, la nivelul instanțelor ar exista și unele recomandări către acordarea de condamnări mici, pentru a se face astfel economie cu întreținerea deținuților, în condițiile în care costurile pe care statul le are cu un pușcăriaș sunt de aproximativ 3.000 de lei pe lună.